partidul.ai
Wiki
← Wiki

Politică și guvernare

De la alegerile anulate din 2024 la criza guvernamentală din 2026: cine conduce, cum votează românii și cât au încredere în instituții.

Actualizat 17 octombrie 2026

Pe scurt

  • România nu are un guvern cu puteri depline din 5 mai 2026. Atunci Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiunea de cenzură PSD–AUR, cu 281 de voturi „pentru”, cel mai mare scor din istoria Parlamentului [7][8]. Ilie Bolojan conduce de atunci un cabinet interimar.
  • Președintele Nicușor Dan a făcut patru desemnări pentru funcția de premier în cinci luni. Eugen Tomac a renunțat pe 14 iunie. Guvernul Adrian Veștea a fost respins pe 22 iunie (189 de voturi, față de 233 necesare), iar Guvernul Siegfried Mureșan pe 30 septembrie (182 de voturi). Luca Niculescu, diplomat fără partid, a fost desemnat pe 5 octombrie [9][10][11][12].
  • Guvernul Niculescu are 18 miniștri, dintre care 12 de la PSD, iar restul sunt independenți sau tehnocrați. Audierile sunt programate pe 19 octombrie și votul de învestire pe 20 octombrie 2026 [13][14]. PNL și UDMR au anunțat că vor vota pentru învestire fără să intre în guvern. USR se opune [13][15].
  • AUR conduce detașat în sondaje: între 34% (CURS, sept. 2026) și 39,7% (INSCOP, sept. 2026) din opțiunile exprimate. PSD are 19–25%, PNL 16–18%, USR 8–9%, iar SOS România și POT au 2–3% [16][17][18].
  • Nemulțumirea este foarte mare. 79% (CURS) și 88% (Avangarde) spun că țara merge într-o direcție greșită [17][18]. Doar 11,9% au încredere în Parlament și 18,4% în Guvern (INSCOP, ian. 2026) [19].
  • Alegerile prezidențiale din noiembrie 2024 au fost anulate de CCR. La reluarea din mai 2025, Nicușor Dan a câștigat turul al doilea cu 53,6%, la o prezență de 64,7%. Diaspora a votat cu George Simion (55,9%) [1][4].
  • În august 2026, blocajul politic a costat România 770 de milioane de euro din PNRR, pentru că legea salarizării unitare nu a fost adoptată la timp [20][21].

Context

Alegerile prezidențiale anulate (2024)

Primul tur al prezidențialelor a avut loc pe 24 noiembrie 2024. L-a câștigat Călin Georgescu, candidat independent care fusese aproape absent din sondaje. Ascensiunea lui a fost pusă în legătură cu o campanie intensă pe TikTok, coordonată și nedeclarată. Elena Lasconi (USR) a ieșit a doua, iar Marcel Ciolacu (PSD) al treilea, la foarte mică distanță. Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a anulat întregul proces electoral. Decizia a venit după desecretizarea unor documente ale CSAT care descriau o posibilă ingerință externă și o finanțare netransparentă a campaniei [1][2]. Decizia a fost fără precedent în UE și rămâne contestată de o parte a electoratului. În martie 2025, BEC a respins candidatura lui Georgescu la scrutinul reluat, iar CCR a confirmat respingerea [1].

Georgescu are în prezent trei dosare penale. Primul privește complicitatea la acțiuni împotriva ordinii constituționale, împreună cu Horațiu Potra și alți 20 de inculpați; judecata pe fond a fost amânată pentru 27 octombrie 2026. Al doilea privește propaganda legionară. Al treilea, cel mai nou, este un dosar DIICOT pentru înșelăciune și grup infracțional organizat. Pe 13 octombrie 2026, Tribunalul București a înlocuit în acest dosar arestul preventiv cu arestul la domiciliu, printr-o decizie nedefinitivă [3]. Georgescu beneficiază de prezumția de nevinovăție.

Parlamentul ales în decembrie 2024

La alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024, prezența a fost de 52,5% [5]. Rezultatele la Camera Deputaților [5]:

Partid Vot Mandate Cameră Mandate Senat
PSD 21,96% 86 36
AUR 18,01% 63 28
PNL 13,20% 49 22
USR 12,40% 40 19
SOS România 7,36% 28 12
POT 6,46% 24 7
UDMR 6,33% 22 10
Minorități 1,40% 19 –

Partidele suveraniste (AUR, SOS, POT) au obținut împreună circa o treime din mandate. De atunci, grupurile SOS și POT s-au destrămat în mare parte prin plecări. Conform unei compilații Wikipedia (neoficială), POT nu mai are grup, SOS are circa 15 deputați și niciun senator, iar PSD și PNL au crescut prin transferuri [6]. Pentru cifrele oficiale, trebuie verificate site-urile Camerei Deputaților și Senatului.

Alegerile din mai 2025 și președinția Nicușor Dan

Primul tur reluat a avut loc pe 4 mai 2025. George Simion (AUR) a obținut circa 41%, Nicușor Dan circa 21%, iar Crin Antonescu, candidatul coaliției PSD–PNL–UDMR, circa 20%. A doua zi, premierul Ciolacu a demisionat. În turul al doilea, pe 18 mai, Dan a câștigat cu 53,6% (6,17 milioane de voturi), față de 46,4% pentru Simion. Prezența a fost de 64,7%, cea mai mare la un tur de prezidențiale din ultimele decenii [4]. Dan a preluat mandatul pe 26 mai 2025.

Guvernul Bolojan și coaliția PSD–PNL–USR–UDMR

Ilie Bolojan (PNL) a fost învestit pe 23 iunie 2025, cu 301 voturi „pentru” și 9 „împotrivă”. A condus o coaliție largă PSD–PNL–USR–UDMR, sprijinită și de grupul minorităților [22][23]. Acordul prevedea ca Bolojan să cedeze funcția unui premier PSD în 2027 [22]. Mandatul guvernului era corectarea celui mai mare deficit bugetar din UE, păstrarea ratingului „investment grade” și deblocarea fondurilor PNRR [24]. Măsurile principale au fost:

  • majorarea TVA (cota standard a crescut de la 19% la 21%, iar cotele reduse au fost unificate) și a accizelor;
  • majorarea impozitului pe dividende la 16%;
  • reducerea unor cheltuieli de personal și reforma pensiilor speciale;
  • reforma administrației publice centrale și locale, pe care coaliția a decis în ianuarie 2026 să o adopte prin asumarea răspunderii guvernului [23].

Ce merge

  • Procedurile constituționale funcționează, deși lent. Moțiunea de cenzură, desemnările, voturile de învestire și interimatul s-au desfășurat conform Constituției. Un guvern interimar a asigurat continuitatea administrativă timp de peste cinci luni [7][11].
  • Participarea la vot a crescut puternic. Prezența a fost de 52,5% la parlamentarele din 2024, față de circa 32% în 2020, și de 64,7% în turul al doilea din 2025 [4][5]. În Diaspora au votat 1,65 milioane de persoane la turul al doilea, un record [4].
  • Ajustarea fiscală a produs primele rezultate. Comisia Europeană a suspendat în iunie 2026 procedura de deficit excesiv, considerând că România a luat măsuri eficace, dar menține monitorizarea și constatarea unor dezechilibre macroeconomice excesive [25]. Deficitul cash pe primele opt luni din 2026 a fost de 2,89% din PIB, față de 4,51% în aceeași perioadă din 2025 [25].
  • Orientarea externă a rămas stabilă. Toate guvernele propuse în 2026 au avut programe declarat pro-europene [11]. România a închis 24 din cele 25 de comitete de aderare la OCDE (mai 2026) [12].
  • Instituțiile de forță au încredere ridicată. Biserica (63,9%), Armata (61,8%) și Poliția (50%) sunt singurele instituții în care au încredere cel puțin jumătate dintre români (INSCOP, ian. 2026) [19].

Ce nu merge

  • Blocaj guvernamental prelungit. Trei încercări de formare a guvernului au eșuat între iunie și septembrie 2026 [10][11]. Partidele nu reușesc să formeze o majoritate stabilă fără AUR, iar niciun partid nu vrea să guverneze cu AUR.
  • Bani europeni pierduți. Cei 770 de milioane de euro pierduți la jalonul privind legea salarizării se adaugă altor tăieri, printre care 458,7 milioane de euro din cererea de plată nr. 3 [20][21]. După trei renegocieri, PNRR a scăzut de la circa 29,2 miliarde de euro (2021) la circa 20,1 miliarde de euro (iulie 2026) [21]. Ultima cerere de plată, de circa 5,4 miliarde de euro, era așteptată în trimestrul III 2026 [21].
  • Încredere foarte scăzută în instituțiile politice. Parlamentul are 11,9%, Guvernul 18,4%, Justiția 25,4%, iar Președinția 27,9%, în scădere cu 6,9 puncte procentuale față de iulie 2025 (INSCOP, ian. 2026) [19]. În mai 2026, 70,5% dintre respondenți se declarau nemulțumiți de activitatea președintelui și 67,9% de cea a premierului Bolojan [26].
  • Nemulțumire generalizată. 88% spun că țara merge într-o direcție greșită (Avangarde, sept. 2026) [18]. 49% îi consideră vinovați de situația politică pe „toți” politicienii [27]. 62% spun că Bolojan nu a făcut o reformă [18].
  • Polarizare puternică. În mai 2026, într-un referendum ipotetic de demitere a președintelui, 44% ar fi votat pentru demitere și 50,7% împotrivă. 77% dintre alegătorii AUR erau pentru, iar 86% dintre alegătorii PNL și USR erau împotrivă [28].
  • Corupția rămâne o preocupare centrală. 27,8% o numesc principala problemă a țării (INSCOP, mai 2026) [29].

Diferențe regionale

  • Diaspora. Diaspora votează diferit de țară. În turul al doilea din 2025, Simion a câștigat în străinătate cu 55,9% (912.553 de voturi), deși a pierdut la nivel național. Dan a obținut 44,1% în Diaspora [4]. Diaspora are 4 deputați și 2 senatori, ceea ce reprezintă o pondere mică în Parlament față de numărul de votanți din străinătate.
  • București și orașele mari versus rural. În sondajul INSCOP din mai 2026 despre un referendum ipotetic de demitere a președintelui, 68% dintre bucureșteni și 61% dintre locuitorii orașelor mari ar fi votat împotriva demiterii. 55% dintre locuitorii din rural și 63% dintre respondenții cu studii primare ar fi votat pentru demitere. Și 59% dintre utilizatorii TikTok ar fi votat pentru [28]. Același sondaj arată că educația și mediul de rezidență explică votul mai bine decât regiunea.
  • București, alegeri locale din 7 decembrie 2025. Alegerile au avut loc după ce Nicușor Dan a devenit președinte și postul de primar general a rămas vacant. Ciprian Ciucu (PNL) a câștigat cu 36,16%. Au urmat Anca Alexandrescu (Alianța Dreptate pentru București, AUR–PNȚCD) cu 21,94%, Daniel Băluță (PSD) cu 20,51%, Cătălin Drulă (USR) cu 13,9% și Ana Ciceală (SENS) cu 5,85%. Prezența a fost de 32,64% dintre cei 1,81 milioane de alegători înscriși, cu 8,7 puncte procentuale mai mică decât în 2024 [30].
  • Harghita, Covasna și Mureș. Votul pentru UDMR este concentrat în aceste județe cu populație maghiară numeroasă. UDMR a obținut 6,33% la nivel național [5] și are constant 4–5,5% în sondajele din 2026 [6].
  • Limită. Nu am verificat în sursele consultate rezultatele detaliate pe județe la prezidențialele din 2025. Pentru o hartă pe județe și prezența pe județe se recomandă datele BEC/AEP (prezenta.roaep.ro).

Ce s-a schimbat în 2025–2026

Cronologie:

Data Eveniment
18 mai 2025 Nicușor Dan este ales președinte (53,6%) [4]
23 iun. 2025 Este învestit Guvernul Bolojan (301 voturi „pentru”), cu sprijinul PSD, PNL, USR și UDMR [22]
iul.–dec. 2025 Patru moțiuni de cenzură depuse de opoziția suveranistă sunt respinse; sunt adoptate pachetele fiscale [23]
7 dec. 2025 Ciprian Ciucu (PNL) este ales primar general al Bucureștiului [30]
ian. 2026 Coaliția decide asumarea răspunderii pe reforma administrației [23]
20–23 apr. 2026 PSD retrage sprijinul politic, iar cei șase miniștri PSD demisionează [23][24]
5 mai 2026 Moțiunea PSD–AUR trece cu 281 de voturi la 4; guvernul devine interimar [7][8]
4–14 iun. 2026 Eugen Tomac, consilier prezidențial, este desemnat pentru un guvern tehnocrat; renunță fără să prezinte o echipă [10]
22 iun. 2026 Guvernul Adrian Veștea (PNL Brașov, desemnat fără acordul conducerii PNL) este respins cu 189 de voturi [10]
26 aug. 2026 Partidele nu ajung la un acord asupra legii salarizării, iar România pierde 770 mil. € din PNRR [20]
17–30 sep. 2026 Siegfried Mureșan (PNL) este susținut de PNL, USR și UDMR; guvernul lui este respins cu 182 de voturi. AUR a lipsit din sală, iar PSD a fost prezent, dar nu a votat [9][11]
5 oct. 2026 Luca Niculescu, diplomat independent, este desemnat premier [12]
17 oct. 2026 PNL decide să voteze învestirea și să treacă în opoziție. Bolojan semnează un acord de susținere, valabil până la adoptarea bugetului și condiționat de păstrarea țintelor de deficit [15]
19–20 oct. 2026 Sunt programate audierile miniștrilor și votul de învestire [13][14]

Detalii importante:

  • Motivele ruperii coaliției. PSD a respins pachetele de austeritate (taxe mai mari, reducerea cheltuielilor și a numărului de bugetari). PSD a declarat că premierul nu mai avea o majoritate parlamentară [24]. Moțiunea a acuzat „Planul Bolojan” că sărăcește populația. Bolojan a numit-o „mincinoasă” și „cinică” [7].
  • Formula Niculescu este neobișnuită. PSD a ieșit de la guvernare în aprilie, iar acum este singurul partid din noul cabinet [13]. PSD își condiționează sprijinul de includerea în programul de guvernare a celor zece priorități adoptate la Sinaia în august. PNL acordă doar votul de învestire și declară că nu va mai guverna cu PSD [31]. Dacă învestirea eșuează, Constituția permite președintelui să dizolve Parlamentul după două respingeri în 60 de zile [11]. Prima respingere a avut loc pe 22 iunie, iar a doua pe 30 septembrie, la peste 60 de zile distanță. Interpretarea juridică nu a fost verificată aici.
  • Alegeri anticipate. USR (Dominic Fritz) și AUR cer alegeri anticipate [9][10]. Opinia publică este împărțită egal: 47% pentru și 47% împotrivă (CURS, sept. 2026) [17].
  • Relația cu UE. Comisia a suspendat procedura de deficit excesiv în iunie 2026 [25]. Pierderile din PNRR și blocajul legislativ au atras avertismente din partea Moody’s [20]. INSCOP (martie 2026) arată că 50,4% dintre români vor ca România să păstreze un echilibru între UE și SUA, 22,7% vor o aliniere mai strânsă cu UE, iar 22,1% o relație mai strânsă cu SUA [32]. 7 din 10 români ar vota pentru unirea cu Republica Moldova într-un referendum ipotetic (INSCOP, mai 2026) [29].

Dezbateri deschise

  • Anularea alegerilor din 2024. Susținătorii deciziei CCR o prezintă ca pe o apărare împotriva manipulării și a finanțării ilegale a campaniei. Criticii o văd ca pe o intervenție judiciară împotriva voinței alegătorilor. Procesele lui Georgescu vor alimenta această dezbatere [1][3].
  • Austeritate versus protecție socială. O parte a clasei politice (PNL, USR) consideră reducerea deficitului condiția pentru fondurile UE și pentru costul finanțării. PSD și AUR susțin că măsurile au afectat prea puternic pensionarii, bugetarii și veniturile mici [7][15][24].
  • Guvern politic sau tehnocrat. Tomac și Niculescu au propus formule tehnocrate. PSD a respins inițial un guvern tehnocrat, apoi a acceptat să furnizeze majoritatea miniștrilor [13][31].
  • Alegeri anticipate sau stabilitate. Alegerile anticipate ar putea clarifica majoritatea, dar sondajele arată că AUR ar deveni cel mai mare partid [16][17]. Președintele a exclus inițial anticipatele, după căderea guvernului [8].
  • Reforma administrativă. Reducerea aparatului bugetar și comasarea instituțiilor sunt susținute în numele eficienței. Primarii și sindicatele invocă riscul degradării serviciilor locale. Cifrele exacte ale posturilor reduse nu au fost verificate în sursele consultate.
  • Rolul președintelui. 49,2% spun că Nicușor Dan a redus disputele dintre partide, iar 36,3% că le-a amplificat [26]. Desemnarea lui Veștea fără acordul PNL a fost numită de Bolojan „un act ostil” [10].

Indicatori cheie

Indicator Valoare An Comparație UE Sursă
Prezență la vot, turul al doilea al prezidențialelor 64,7% mai 2025 – [4]
Votanți în Diaspora, turul al doilea 1,65 mil. mai 2025 – [4]
Prezență la vot, parlamentare 52,5% dec. 2024 – [5]
Prezență la vot, primăria generală București 32,64% dec. 2025 – [30]
Voturi pentru moțiunea de cenzură împotriva lui Bolojan 281 (din 465 de parlamentari) mai 2026 – [7]
Desemnări pentru funcția de premier după căderea guvernului 4 iun.–oct. 2026 – [12]
Intenție de vot AUR 34–39,7% sept. 2026 – [16][17][18]
Intenție de vot PSD / PNL / USR 19–25% / 16–18% / 8–9% sept. 2026 – [16][17][18]
„Direcție greșită” 79% (CURS) / 88% (Avangarde) sept. 2026 – [17][18]
Încredere în Parlament 11,9% ian. 2026 – [19]
Încredere în Guvern 18,4% ian. 2026 – [19]
Încredere în Președinție 27,9% ian. 2026 – [19]
Încredere în Justiție 25,4% ian. 2026 – [19]
Încredere în Armată / Biserică 61,8% / 63,9% ian. 2026 – [19]
Susținere pentru alegeri anticipate 47% pentru, 47% împotrivă sept. 2026 – [17]
Fonduri PNRR pierdute la jalonul legii salarizării 770 mil. € aug. 2026 – [20]
Valoarea PNRR după renegocieri ~20,1 mld. € (de la 29,2) iul. 2026 – [21]
Deficit bugetar cash, 8 luni 2,89% din PIB 2026 cel mai mare deficit anual din UE în 2024–2025 [24][25]

Notă: nu am putut verifica cifrele Eurobarometrului standard pentru 2025–2026. Pentru comparația cu UE a încrederii în guvern și în Parlament, trebuie consultate fișele de țară Eurobarometru (europa.eu/eurobarometer).

Idei de întrebări pentru chestionar

  1. Câtă încredere ai în fiecare dintre instituțiile următoare: Parlament, Guvern, Președinție, justiție, primăria ta? Scală 1–5 pentru fiecare.
  2. În ultimul an, ai simțit în viața ta de zi cu zi efecte ale instabilității guvernamentale (de exemplu, întârzieri la plăți, servicii, proiecte locale)? Da / nu / nu știu.
  3. Ai votat la alegerile prezidențiale din mai 2025? Da, în ambele tururi / da, într-un singur tur / nu / prefer să nu răspund.
  4. Dacă nu ai votat la ultimele alegeri, care a fost motivul principal? Alegere unică: lipsa timpului / distanța până la secția de vot / nu mă reprezintă niciun candidat / nu cred că votul schimbă ceva / alt motiv.
  5. (Pentru Diaspora) Cât de ușor ți-a fost să votezi la ultimele alegeri în țara în care locuiești? Scală 1–5.
  6. Cât de mult crezi că oamenii ca tine pot influența deciziile luate de politicieni? Scală 1–5.
  7. Ce părere ai despre anularea alegerilor prezidențiale din 2024? Alegere unică: a fost justificată / nu a fost justificată / nu am o părere formată.
  8. Ce ar trebui să facă partidele în situația politică actuală? Alegere unică: să formeze rapid un guvern cu actualul Parlament / să organizeze alegeri anticipate / altceva / nu știu.
  9. În ultimul an, măsurile fiscale ale guvernului (TVA, taxe, tăieri de cheltuieli) au afectat bugetul gospodăriei tale? Scală 1–5, de la „deloc” la „foarte mult”.
  10. Din ce surse afli cel mai des informații despre politică? Alegere multiplă: TV / site-uri de știri / Facebook / TikTok / YouTube / familie și prieteni / altele.
  11. În ultimul an, ai avut nevoie de un document sau serviciu de la o instituție publică și ai renunțat din cauza birocrației? Da / nu.
  12. Cum evaluezi serviciile oferite de primăria localității tale? Scală 1–5.
  13. Ce înseamnă pentru tine apartenența României la Uniunea Europeană? Alegere unică: mai mult avantaje / mai mult dezavantaje / la fel de multe avantaje și dezavantaje / nu știu.
  14. Ai discutat sau te-ai certat în ultimul an cu cineva apropiat din cauza politicii? Da / nu.
  15. Care consideri că este cea mai mare problemă a guvernării în România? Alegere unică: corupția / incompetența / instabilitatea / birocrația / lipsa de transparență / altceva.

Surse

  1. 2024 Romanian presidential election / Annulment — Wikipedia (compilație cu trimiteri la decizia CCR nr. 32/2024 și deciziile BEC/CCR din martie 2025), consultat oct. 2026. https://en.wikipedia.org/wiki/2024_Romanian_presidential_election
  2. Romania’s pro-EU coalition collapses after prime minister fails no-confidence vote (contextul anulării) — Euronews, 5 mai 2026. https://www.euronews.com/2026/05/05/romanias-pro-eu-coalition-collapses-after-prime-minister-fails-no-confidence-vote
  3. Procesul în care Călin Georgescu, Horațiu Potra și alți 20 de inculpați sunt acuzați de tentativă de lovitură de stat, amânat din nou — Gazeta de Sud, 12 oct. 2026. https://www.gds.ro/Actualitate/2026-10-12/procesul-in-care-calin-georgescu-horatiu-potra-si-alti-20-de-inculpati-sunt-acuzati-de-tentativa-de-lovitura-de-stat-amanat-din-nou/ ; vezi și Mediafax, oct. 2026. https://www.mediafax.ro/stirile-zilei/calin-georgescu-pleaca-acasa-liber-diicot-a-contestat-decizia-instantei-georgescu-sahul-se-joaca-pana-cade-regele-23811821
  4. Hartă rezultate alegeri prezidențiale 2025, turul doi — Euronews România, mai 2025. https://www.euronews.ro/articole/harta-rezultate-alegeri-prezidentiale-2025-tur-doi-romania-diaspora-nicusor-dan-george-simion ; Economedia, mai 2025. https://economedia.ro/rezultate-alegeri-prezidentiale-2025-turul-doi-afla-de-pe-economedia-cine-va-fi-noul-presedinte.html
  5. 2024 Romanian parliamentary election — Wikipedia (date BEC), consultat oct. 2026. https://en.wikipedia.org/wiki/2024_Romanian_parliamentary_election
  6. Next Romanian parliamentary election (sondaje 2026, componența actuală a Parlamentului) — Wikipedia, consultat oct. 2026. https://en.wikipedia.org/wiki/Next_Romanian_parliamentary_election
  7. Guvernul Bolojan a picat. Moțiunea de cenzură PSD–AUR a trecut cu 281 de voturi „pentru” — Știrile ProTV, 5 mai 2026. https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/motiunea-de-cenzura-impotriva-guvernului-bolojan-context-mize-si-scenarii.html
  8. Guvernul Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură / Nicușor Dan exclude alegerile anticipate — Mediafax, 5 mai 2026. https://www.mediafax.ro/politic/motiunea-de-cenzura-bolojan-catre-psd-nu-ati-fost-in-guvern-motiunea-e-mincinoasa-cinica-si-artificiala-402-parlamentari-prezenti-in-sala-parlamentarii-pnl-vor-spune-prezent-nu-votez-23731052
  9. Guvernul Siegfried Mureșan a fost respins de Parlament (sinteză) — AGERPRES, 30 sep. 2026. https://agerpres.ro/politic/2026/09/30/guvernul-siegfried-muresan-a-fost-respins-de-parlament-sinteza--1598452
  10. Tomac, Veștea, Mureșan. Trei desemnări, trei eșecuri — Gândul, 1 oct. 2026. https://www.gandul.ro/politica/criza-politica-romania-guvern-muresan-21021570 ; Profit.ro, 14 iun. 2026. https://www.profit.ro/stiri/politic/ultima-ora-eugen-tomac-renunta-la-mandatul-de-premier-propus-nicusor-dan-il-desemneaza-pe-liberalul-adrian-vestea-sa-faca-guvern-22479596
  11. Three parties to attempt to form new cabinet following Romanian election — Euronews (AP), 18 sep. 2026. https://www.euronews.com/2026/09/18/three-parties-to-attempt-to-form-new-cabinet-following-romanian-election
  12. Cine este Luca Niculescu, a patra încercare de premier a lui Nicușor Dan — HotNews, 5 oct. 2026. https://hotnews.ro/cine-este-luca-niculescu-a-patra-incercare-de-premier-a-lui-nicusor-dan-2367710
  13. Luca Niculescu a depus lista de miniștri și programul de guvernare la Parlament — Digi24, oct. 2026. https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/premierul-desemnat-luca-niculescu-a-depus-programul-de-guvernare-si-lista-viitorilor-ministri-3994105 ; Mediafax, oct. 2026. https://www.mediafax.ro/politic/luca-niculescu-depune-astazi-programul-de-guvernare-si-lista-ministrilor-psd-intra-la-guvernare-iar-pnl-si-udmr-promit-sa-sustina-executivul-23825644
  14. Când va fi votat Guvernul Luca Niculescu în Parlament — Euronews România, oct. 2026. https://www.euronews.ro/articole/data-votului-de-investire-a-guvernului-luca-niculescu-a-fost-stabilita-calendarul
  15. Bolojan semnează un acord de susținere a Guvernului Niculescu, condiționat de țintele de deficit — Bursa, 17 oct. 2026. https://www.bursa.ro/bolojan-semneaza-un-acord-de-sustinere-a-guvernului-niculescu-conditionat-de-tintele-de-deficit-83276064
  16. Barometrul Informat.ro–INSCOP, ed. XIV: intenție de vot la alegerile parlamentare (teren 1–7 sep. 2026) — INSCOP Research, 10 sep. 2026. https://www.inscop.ro/septembrie-2026-barometrul-informat-ro-inscop-research-editia-a-xiv-a-capitolul-al-iii-lea-intentie-vot-alegeri-parlamentare/
  17. Sondaj de opinie la nivel național, septembrie 2026 (teren 16–22 sep.) — CURS, sep. 2026. https://curs.ro/sondaj-de-opinie-la-nivel-national-septembrie-2026/
  18. Sondaj: 88% din români consideră că țara merge într-o direcție greșită (Avangarde, 12–22 sep. 2026) — Adevărul, sep. 2026. https://adevarul.ro/politica/sondaj-88percent-din-romani-considera-ca-tara-merge-2559749.html
  19. Barometrul Informat.ro–INSCOP, ed. VII, cap. 7: Încrederea în instituții naționale (teren 12–15 ian. 2026) — INSCOP Research, 29 ian. 2026. https://www.inscop.ro/ianuarie-2026-barometrul-informat-ro-inscop-research-editia-a-vii-a-capitolul-7-increderea-in-institutii-nationale/
  20. România pierde 770 de milioane de euro din PNRR. Partidele nu s-au înțeles asupra Legii salarizării — Monitorul de Botoșani / Radio România Cluj, 27 aug. 2026. https://www.radiocluj.ro/2026/08/27/romania-pierde-770-de-milioane-de-euro-din-pnrr/
  21. Analiză: Câți bani a ratat România din PNRR și cine poartă răspunderea — G4Media, 26 aug. 2026. https://www.g4media.ro/analiza-cati-bani-a-ratat-romania-din-pnrr-si-cine-poarta-raspunderea.html
  22. Bolojan cabinet — Wikipedia, consultat oct. 2026. https://en.wikipedia.org/wiki/Bolojan_cabinet
  23. Guvernul Bolojan — Wikipedia în limba română, consultat oct. 2026. https://ro.wikipedia.org/wiki/Guvernul_Bolojan
  24. Romania’s Coalition Government in Crisis as PSD Ministers Resign — Balkan Insight, 23 apr. 2026. https://balkaninsight.com/2026/04/23/romanias-coalition-government-in-crisis-as-psd-ministers-resign/bi/
  25. Comisia Europeană suspendă procedura deficitelor excesive pentru România, dar continuă monitorizarea — Mediafax, iun. 2026. https://www.mediafax.ro/politic/comisia-europeana-suspenda-procedura-deficitelor-excesive-pentru-romania-dar-continua-monitorizarea-23748793 ; execuția bugetară — Ziarul Profit, 2026. https://www.ziarulprofit.ro/deficitul-bugetar-al-romaniei-in-scadere-dupa-noua-luni-din-2026-cati-bani-s-au-dus-catre-investitii/
  26. Barometrul Informat.ro–INSCOP, ed. XI, cap. 3: Evaluarea activității șefului statului și a premierului (teren 11–14 mai 2026) — INSCOP Research, 20 mai 2026. https://www.inscop.ro/mai-2026-barometrul-informat-ro-inscop-research-editia-a-xi-a-capitolul-3-rolul-de-mediator-al-presedintelui-evaluarea-activitatii-sefului-statului-si-a-premierului/
  27. Sondaj Avangarde: 49% dintre români îi consideră vinovați pe toți politicienii — Gazeta de Sud, 25 sep. 2026. https://www.gds.ro/Actualitate/2026-09-25/sondaj-avangarde-49-dintre-romani-ii-considera-vinovati-pe-toti-politicienii-pentru-situatia-politica-actuala/
  28. Barometrul Informat.ro–INSCOP, ed. XI, cap. 5: Opțiunile populației în cazul unui referendum pentru demiterea președintelui — INSCOP Research, 25 mai 2026. https://www.inscop.ro/mai-2026-barometrul-informat-ro-inscop-research-editia-a-xi-a-capitolul-5-optiunile-populatiei-in-cazul-unui-referendum-pentru-demiterea-presedintelui/
  29. Arhiva cercetărilor INSCOP 2026 (corupția ca principală problemă, 26 mai 2026; unirea cu Republica Moldova, 7 mai 2026) — INSCOP Research. https://www.inscop.ro/2026-2/
  30. 2025 Bucharest mayoral election — Wikipedia (date BEC), consultat oct. 2026. https://en.wikipedia.org/wiki/2025_Bucharest_mayoral_election
  31. Guvernul Niculescu, moșit de Grindeanu și Bolojan — Bursa, 9 oct. 2026. https://www.bursa.ro/guvernul-niculescu-mosit-de-grindeanu-si-bolojan-24065061
  32. Barometrul Informat.ro–INSCOP, ed. VIII, cap. 4: Poziționarea României între UE și SUA (teren 2–6 mar. 2026) — INSCOP Research, 12 mar. 2026. https://www.inscop.ro/martie-2026-barometrul-informat-ro-inscop-research-editia-a-viii-a-capitolul-4-pozitionarea-romaniei-intre-ue-si-sua/