partidul.ai
Wiki
← Wiki

Demografie, muncă și diaspora

Populație în scădere și îmbătrânire, una dintre cele mai mari diaspore din UE, ocupare scăzută, NEET record și lucrători din Asia.

Actualizat 17 octombrie 2026

Pe scurt

  • Populația rezidentă a României era de 19,041 milioane la 1 ianuarie 2026, aproape neschimbată față de anul anterior (−1.829 persoane): sporul natural a fost de −104.100, iar soldul migrației internaționale de +102.200 [1]. Populația după domiciliu (care îi include și pe cei plecați) era de 21,646 milioane [2].
  • În 2025 s-au înregistrat 145.700 de născuți vii, cel mai mic număr din 1930 încoace (fără anii războiului, pentru care nu există date) [3]. Rata totală de fertilitate a coborât de la 1,54 (2023) la 1,39 copii pe femeie (2024), cea mai mare scădere din UE [4].
  • Îmbătrânirea se accelerează: 20,5% din rezidenți au 65 de ani sau peste și există 135,9 vârstnici la 100 de tineri (1 ianuarie 2026) [1].
  • Diaspora: circa 3,1 milioane de cetățeni români trăiesc legal în alte state UE, cea mai mare diasporă din UE [5]; estimările totale variază între ~4,5 și 9–10 milioane, în funcție de definiție [6]. Remitențele au fost de circa 6,7 miliarde euro în 2024 (aproape 2% din PIB) [7].
  • Rata de ocupare 20–64 de ani: 69,0% (2025), a doua cea mai mică din UE (media 76,1%); la femei 59,5%, cu al doilea cel mai mare decalaj de gen (18,7 p.p.) [8].
  • Tinerii: șomajul la 15–24 de ani a fost de 30,8% în T2 2026 [9], iar ponderea tinerilor NEET (15–29 de ani) de 19,2% în 2025, cea mai mare din UE (media 11,0%) [10].
  • Lucrători străini: peste 148.000 de cetățeni non-UE aveau permis de ședere pentru muncă la finalul lui 2025 (de două ori mai mulți decât la finalul lui 2023), în principal din Nepal și Sri Lanka; contingentul pentru 2026 este de 90.000 de lucrători nou admiși [11][12].
  • Salariul minim brut a crescut de la 4.050 la 4.325 lei din 1 iulie 2026 (+6,8%), după ce a rămas înghețat la 1 ianuarie 2026; circa 831.000 de salariați erau plătiți cu salariul minim [13].

Context

Populația României a scăzut de la circa 23 de milioane în 1990 la 19,05 milioane la recensământul din 2021 (referință: 1 decembrie 2021), cu 1,1 milioane mai puțin decât în 2011 [14]. Cauzele principale sunt două: emigrarea masivă după 2002 (eliminarea vizelor Schengen) și 2007 (aderarea la UE) și un spor natural negativ în fiecare an din 1992. Generațiile numeroase născute după decretul din 1966 se apropie acum de pensionare, iar cohortele care intră pe piața muncii sunt mult mai mici.

INS folosește două cifre diferite, care apar des confundate în presă: populația rezidentă (persoane care locuiesc efectiv în țară de cel puțin 12 luni, inclusiv străini, de ex. ucraineni sub protecție temporară) și populația după domiciliu (cetățeni cu domiciliul în România, inclusiv mulți care trăiesc de fapt în străinătate) [1][2]. Diferența de circa 2,6 milioane dintre cele două oferă o idee despre emigrarea neînregistrată oficial.

Piața muncii are o structură specifică: ocupare scăzută în ciuda unui șomaj moderat, deoarece mulți adulți sunt inactivi (nici nu lucrează, nici nu caută activ un loc de muncă), mai ales femei, tineri și locuitori din rural. Agricultura de subzistență ascunde o parte din subocupare. Simultan, angajatorii raportează deficit de personal în construcții, logistică, HoReCa și curierat, pe care îl acoperă tot mai mult cu lucrători din Asia de Sud [11][12].

Ce merge

  • Migrația netă a devenit pozitivă. În 2025, imigranții (în mare parte români care revin, plus străini) i-au depășit pe emigranți cu 102.200 de persoane, compensând aproape integral sporul natural negativ [1]. Presa a raportat circa 220.000 de români întorși în ultimul an (date citate la începutul lui 2026; cifră de verificat în statisticile INS de migrație) [5].
  • Remitențele susțin consumul și leul. Între 2013 și mijlocul lui 2025, românii din străinătate au trimis acasă circa 60 de miliarde de euro; în 2024, încasările au fost de ~6,7 mld. euro, de circa 2,5 ori mai mult decât acum un deceniu. Aproape jumătate vin din Regatul Unit și Germania [7].
  • Șomajul total rămâne moderat, 6,4% în august 2026 [9], aproape de media UE (estimată la circa 6%; comparație aproximativă).
  • Natalitatea la mame minore a scăzut: 6.000 de nașteri în 2025, cu 3.700 mai puține decât acum zece ani; mortalitatea infantilă a coborât la 5,5‰ [3].
  • Rata de ocupare urcă lent pe termen lung, iar ocuparea în agricultură a scăzut cel mai mult din UE între 2013 și 2023 (−8,9 p.p.), semn al trecerii forței de muncă spre alte sectoare [15].
  • Mobilizarea civică a diasporei: la turul al doilea al prezidențialelor din 18 mai 2025 au votat în străinătate peste 1,64 milioane de cetățeni, un record absolut, în 965 de secții [16][17].
  • Salariul minim, ajustat la puterea de cumpărare, urcă în clasamentul UE pe locul 12, deși nominal e printre cele mai mici [18].

Ce nu merge

Natalitate și îmbătrânire

  • Nașterile au scăzut la 145.700 în 2025; dintre acestea, 134.200 în țară (cu 44.300 mai puține decât în 2016) și 11.500 în străinătate, înregistrate ulterior în România [3]. În luna decembrie 2025, decesele (22.077) au fost aproape duble față de nașteri (11.893) [19].
  • Numărul minorilor (după domiciliu) a scăzut cu 886.800 în 20 de ani, la 3,669 milioane [3].
  • Indicele de îmbătrânire a urcat de la 131,3 la 135,9 vârstnici la 100 de tineri într-un singur an; ponderea copiilor de 0–14 ani a scăzut la 15,1% [1]. INS proiectează, în scenariul de referință, o populație de circa 15,6 milioane în 2080 [20].
  • Ponderea populației de 15–64 de ani a scăzut de la 67,5% (2015) la 64,1% (2025) [12], ceea ce pune presiune pe sistemul de pensii și pe sănătate.

Ocupare și inactivitate

  • Ocuparea 20–64 de ani (69,0% în 2025) e sub media UE cu peste 7 puncte; ținta națională pentru 2030 asumată în cadrul Pilonului european al drepturilor sociale este de 74,7% [8] (ținta: din memorie, de verificat în documentele Comisiei).
  • Femeile: 59,5% ocupare (20–64), decalaj de gen de 18,7 p.p., al doilea din UE după Italia [8]. În T1 2026, rata de ocupare 15–64 a fost 71,0% la bărbați și 53,9% la femei [21].
  • Ruralul: rata de ocupare 15–64 de 55,3% față de 69,5% în urban, iar șomajul de 10,3% în rural față de 3,5% în urban (T1 2026) [21].
  • Tinerii: rata de ocupare la 15–24 de ani a fost de doar 16,5% în T1 2026 [21]; la 20–29 de ani, 52,0%, a doua cea mai mică din UE [22]. Șomajul tinerilor a crescut de la 27,4% în T1 la 30,8% în T2 2026 [9][21]. NEET-ii reprezintă aproape unul din cinci tineri, cu o scădere minimă din 2021 [10].
  • Numărul șomerilor a urcat la 523.400 în august 2026, cu 28.600 mai mult decât cu un an înainte [9], pe fondul măsurilor de consolidare fiscală și al încetinirii economice.

Agricultură de subzistență și muncă la negru

  • România are cea mai mare pondere a ocupării în agricultură din UE; peste 65% dintre exploatații sunt de subzistență sau semi-subzistență, iar ferma medie are circa 3,7 ha (date mai vechi, citate de presă) [23]. Mulți lucrători agricoli sunt „lucrători pe cont propriu” sau „lucrători familiali neremunerați”, fără contribuții sociale și cu venituri mici. Cea mai recentă comparație Eurostat accesibilă se referă la 2023 [15].
  • Economia subterană era estimată de EY la 13,1% din PIB în 2023, cea mai mare pondere din UE, deși în scădere cu 6,4 p.p. într-un deceniu; alte studii (Visa/Kearney) dau valori mult mai mari, de circa 30% din PIB pentru 2022, cu metodologii diferite [24]. Construcțiile, agricultura, HoReCa și comerțul sunt cele mai afectate. Nu am găsit date consolidate 2025–2026 despre controalele Inspecției Muncii.

Salarii și dialog social

  • Salariul minim (4.325 lei brut, ~2.699 lei net de la 1 iulie 2026) este printre cele mai mici din UE nominal, circa 825 euro brut; doar Bulgaria și Letonia au valori mai mici în lista Eurostat citată de presă [13][18].
  • Acoperirea cu contracte colective de muncă e estimată de sindicate la circa 20% din salariați, mult sub pragul de 80% prevăzut de Directiva (UE) 2022/2041 privind salariile minime adecvate, ceea ce obligă statul la un plan de acțiune (Planul pentru promovarea negocierilor colective 2025–2030) [25][26]. Sindicatele acuză blocarea negocierilor sectoriale de către unii angajatori și au protestat în august 2026 la Ministerul Muncii [26]. Cifra de 20% vine de la sindicate, nu dintr-o statistică oficială.

Lucrători străini

  • Cererea angajatorilor depășește contingentul: IGI a primit peste 230.000 de cereri de aviz de angajare până în octombrie 2025, în timp ce plafonul a fost de 100.000 [12][27]. IMM România a cerut 150.000 pentru 2026, iar Guvernul a aprobat 90.000 [27].
  • Lucrătorii străini sunt concentrați în ocupații necalificate (manipulanți de mărfuri, curieri, muncitori în construcții, ajutori de bucătar) [11]. Presa și ONG-urile au raportat cazuri de abuzuri, intermediari care cer taxe mari, salarii neplătite și locuințe improprii; nu există o statistică oficială consolidată a acestor cazuri.

Diaspora

  • Statul nu știe cu exactitate câți români trăiesc în străinătate: MAE a comunicat 5,7 milioane, Ministerul Românilor de Pretutindeni a vehiculat ~9,7 milioane (inclusiv a doua generație și etnici români), ONU ~4,6 milioane născuți în România care trăiesc în altă țară [6][28].
  • Remitențele nete ar putea scădea: după primul semestru din 2025 încasările au încetinit, iar plățile spre străinătate au crescut (~1,7 mld. euro în 2024, +60%). BNR notează că familiile se reunesc în țara de destinație, iar a doua generație are legături mai slabe cu România [7].

Diferențe regionale

  • București–Ilfov vs. restul: Ilfov este județul cu cea mai rapidă creștere demografică între recensămintele din 2011 și 2021, prin migrație internă din jurul Capitalei [14][29]. Bucureștiul (1,717 milioane locuitori în 2021) și Ilfov concentrează și cei mai mulți lucrători străini: 38.407, respectiv 21.066 de permise de ședere pentru muncă la finalul lui 2025, urmate de Constanța (9.242), Timiș (7.932), Cluj (7.525), Brașov (6.382) și Sibiu (5.143) [11][14].
  • Urban vs. rural: diferența de șomaj este de aproape 7 puncte (10,3% vs. 3,5% în T1 2026), iar de ocupare de peste 14 puncte [21]. Ruralul înregistrează și mai multe decese decât urbanul, deși are mai puțini locuitori (de ex. decembrie 2025: 11.156 față de 10.921) [19].
  • Județe de emigrare: din datele recensământului, cei ~457.000 de români declarați „plecați temporar” se îndreptau mai ales spre Italia (111.850), Germania (89.328), Regatul Unit (67.662), Spania (57.510) și Franța (28.161) [29]. Regiunile Nord-Est (Moldova istorică) și Sud-Muntenia sunt tradițional zonele cu cea mai mare emigrare, iar Nord-Est are cele mai scăzute venituri; cifre pe județ pentru emigrare nu sunt publicate consecvent (evaluare calitativă).
  • Ocuparea pe regiuni: București–Ilfov și Vestul (Timiș) au cele mai mari rate de ocupare, iar Nord-Est, Sud-Est și Sud-Vest Oltenia cele mai mici (date regionale Eurostat; cifrele exacte 2025 nu au putut fi verificate pentru această pagină).
  • Diaspora pe țări: Italia avea 1.053.042 de cetățeni români rezidenți la 1 ianuarie 2025 (19,6% din toți străinii) [30]; în Germania, comunitatea a crescut de la ~450.000 la peste 900.000 într-un deceniu, fără a-i număra pe cei care au luat cetățenia germană [5]; Spania avea circa 609.000 de rezidenți cu cetățenie română la începutul lui 2025, conform INE citat de presă [31]; în Regatul Unit, peste un milion de români au statut în cadrul EU Settlement Scheme (cifra de verificat în statisticile Home Office) [28]. Ungaria a ajuns la peste 70.000 (2025) [5]. Tendința: Germania și Regatul Unit atrag mai mult decât Italia și Spania [5].
  • Votul diasporei (turul 2, mai 2025): Italia 278.609 votanți, Germania 271.985, Regatul Unit 260.091, Spania 182.747, Republica Moldova 154.667, Franța 87.859 [17]. Diaspora a votat diferit de rezultatul național: în turul 2, George Simion a obținut 55,86% în străinătate, iar Nicușor Dan 44,14%, în timp ce pe țară Dan a câștigat cu 53,60% [32].

Ce s-a schimbat în 2025–2026

  • Populația rezidentă s-a stabilizat în 2025 datorită migrației nete pozitive, dar sporul natural a rămas puternic negativ (−104.100) [1]. Datele pentru 2026 sunt provizorii și vor fi revizuite în decembrie 2026 [1].
  • Natalitatea a atins un minim istoric (145.700 de nașteri în 2025) [3], iar fertilitatea a scăzut brusc în 2024 la 1,39 [4] (o parte a scăderii poate ține de revizuirea populației feminine după recensământ; INS și Eurostat pot da valori ușor diferite).
  • Contingentul de lucrători străini a scăzut de la 100.000 (2022–2025) la 90.000 pentru 2026 (HG 1169/2025) [11][12]. Avizele de angajare emise până la 30 septembrie 2025 (83.914) au fost sub cele din aceeași perioadă a lui 2024 (105.977), iar permisele de ședere pentru muncă noi au scăzut de la 110.365 la 61.954 [12]. Totuși, stocul total de lucrători non-UE cu permis a crescut cu ~48% în 2025 [11].
  • Salariul minim: înghețat la 4.050 lei la 1 ianuarie 2026, apoi majorat la 4.325 lei de la 1 iulie 2026, prin hotărâre adoptată în martie 2026 [13]. Sindicatele cer o nouă creștere de la 1 ianuarie 2027 și aplicarea pragurilor de referință ale directivei (60% din salariul median brut / 50% din cel mediu) [26].
  • Șomajul a crescut ușor: de la 6,3% (T4 2025) la 6,5% (T1 2026) și 6,4% în august 2026; numărul șomerilor e cu ~28.600 mai mare decât în august 2025 [9][21].
  • Vot record în diaspora la prezidențialele reluate din mai 2025: 973.129 de votanți în turul 1 și peste 1,64 milioane în turul 2 [16][17].
  • Remitențe: BNR publică din august 2025 un set nou de date despre remiterile personale și anticipează o scădere a remitențelor nete în 2025 [7].
  • NEET: ușoară scădere de la 19,4% (2024) la 19,2% (2025), însă România rămâne pe ultimul loc în UE [10].

Dezbateri deschise

  • Imigrație vs. activarea forței de muncă interne. Angajatorii (de ex. IMM România) susțin că fără contingente mai mari multe sectoare nu pot funcționa și cer simplificarea procedurilor [27]. Alte voci (sindicate, o parte din clasa politică) argumentează că prioritatea ar trebui să fie atragerea celor ~1,5 milioane de inactivi apți de muncă și a românilor din diaspora, cu salarii mai bune, și semnalează riscuri de dumping salarial și de exploatare a lucrătorilor străini.
  • Politici de natalitate. O parte din dezbatere se concentrează pe stimulente financiare (indemnizații, alocații, deduceri), alta pe servicii (creșe, locuințe, flexibilitate la locul de muncă) și pe reducerea emigrării tinerilor. Eficiența transferurilor bănești asupra fertilității pe termen lung este contestată în literatura de specialitate.
  • Câți români sunt de fapt în străinătate? Cifrele variază de la ~3 la ~10 milioane în funcție de definiție (rezidență legală în UE, născuți în România, cetățenie, a doua generație) [5][6][28]. Diferența contează pentru numărul de secții de vot, consulate și servicii.
  • Revenirea în țară. Programe precum Start-up Nation Diaspora (granturi de până la 200.000 de lei pentru afaceri) au încercat să atragă românii plecați [28]; criticii spun că deciziile de revenire țin mai ales de salarii, școli, sănătate și justiție, nu de granturi punctuale.
  • Salariul minim. Sindicatele cer ancorarea lui la 60% din salariul median brut și creșteri regulate; patronatele avertizează asupra costurilor pentru IMM-uri și asupra creșterii muncii la negru, iar Guvernul invocă constrângerile deficitului bugetar [13][26].
  • Munca la negru și „munca la gri” (salariu minim pe hârtie, restul în numerar): unii propun mai multe controale și sancțiuni, alții reducerea taxării muncii pentru salariile mici și digitalizarea (de ex. vouchere pentru munca ocazională în agricultură).
  • Diaspora și reprezentarea politică. Se discută votul prin corespondență, votul electronic și numărul de parlamentari ai diasporei (4 deputați și 2 senatori), raportat la numărul mare de votanți din străinătate.

Specific pentru respondenții din Diaspora

  • Servicii consulare: programările se fac în principal prin platforma eConsulat.ro, care acoperă pașapoarte (simple electronice și temporare), acte de stare civilă (transcrieri de nașteri și căsătorii), procuri și declarații notariale, cazier, certificate de cetățenie, prima carte de identitate pentru cei cu domiciliul în străinătate [33]. Presa din comunitățile mari (Italia, Spania, Regatul Unit, Germania) raportează frecvent timpi lungi de așteptare pentru programări; nu am găsit o statistică oficială a timpilor de așteptare.
  • Transcrierea actelor: copiii născuți în străinătate trebuie înregistrați în România pentru CNP și documente; în 2025, 11.500 de copii născuți în străinătate au fost înregistrați la starea civilă din România [3].
  • Recunoașterea diplomelor: în România, recunoașterea studiilor făcute în străinătate se face prin CNRED (Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor), iar pentru profesiile reglementate (medici, asistenți, ingineri etc.) prin regimul european al Directivei 2005/36/CE. Pentru copiii care revin, echivalarea anilor de școală se face la inspectoratele școlare județene. Românii plecați se confruntă și invers cu recunoașterea diplomelor românești în țara-gazdă.
  • Vot: cetățenii din străinătate pot vota la secții în străinătate și, pentru alegerile parlamentare, prin corespondență (cu înscriere prealabilă în Registrul electoral).
  • Drepturi sociale: coordonarea pensiilor și a asigurărilor de sănătate în UE (formularele europene, cardul european de sănătate) și alocațiile pentru copii sunt teme recurente pentru familiile împărțite între două țări.

Indicatori cheie

Indicator Valoare An Comparație UE (dacă există) Sursă
Populație rezidentă 19,041 mil. 1 ian. 2026 — [1]
Populație după domiciliu 21,646 mil. 1 ian. 2026 — [2]
Populație la recensământ 19.053.815 1 dec. 2021 — [14]
Spor natural −104.100 2025 — [1]
Sold migrație internațională +102.200 2025 — [1]
Născuți vii (înregistrați) 145.700 2025 — [3]
Rata totală de fertilitate 1,39 2024 UE: 1,34 [4]
Vârsta medie la primul copil 27,2 ani 2024 UE: 29,9 [4]
Pondere 65+ ani 20,5% 1 ian. 2026 — [1]
Indice de îmbătrânire 135,9 vârstnici / 100 tineri 1 ian. 2026 — [1]
Mortalitate infantilă 5,5‰ 2025 — [3]
Români care trăiesc legal în alte state UE ~3,1 mil. 2025 cea mai mare diasporă din UE [5]
Români rezidenți în Italia 1.053.042 1 ian. 2025 — [30]
Remitențe primite ~6,7 mld. euro (~2% PIB) 2024 — [7]
Votanți în diaspora, tur 2 prezidențiale 1.645.458 mai 2025 — [16]
Rata de ocupare 20–64 ani 69,0% 2025 UE: 76,1% [8]
Rata de ocupare femei 20–64 ani 59,5% 2025 UE: 71,3% [8]
Rata de ocupare 15–64 ani 62,6% T1 2026 — [21]
Rata șomajului (BIM) 6,4% aug. 2026 ~6% (aprox.) [9]
Șomaj tineri 15–24 ani 30,8% T2 2026 ~15% (aprox.) [9]
Șomaj rural / urban 10,3% / 3,5% T1 2026 — [21]
Tineri NEET 15–29 ani 19,2% 2025 UE: 11,0% [10]
Economie subterană (EY) 13,1% PIB 2023 cea mai mare din UE [24]
Salariu minim brut 4.325 lei (~825 euro) iul. 2026 printre ultimele 3 din UE [13][18]
Salariați plătiți cu salariul minim ~831.000 2026 — [13]
Lucrători non-UE cu permis de muncă >148.000 final 2025 — [11]
Contingent lucrători nou admiși 90.000 2026 100.000 în 2022–2025 [11][12]
Acoperire contracte colective ~20% (estimare sindicate) 2025–2026 prag directivă: 80% [25]

Idei de întrebări pentru chestionar

  1. Cât de probabil este ca tu sau cineva din gospodăria ta să plecați la muncă în străinătate în următorii doi ani? — scală 1–5 (deloc probabil – foarte probabil).
  2. Câți membri ai familiei tale apropiate (părinți, frați, copii, partener) locuiesc în prezent în altă țară? — alegere unică (niciunul / 1 / 2–3 / 4 sau mai mulți).
  3. (Diaspora) Care este principalul motiv pentru care locuiești în afara României? — alegere unică (venituri / locuri de muncă / familie / studii / sănătate și servicii publice / siguranță și justiție / altul).
  4. (Diaspora) Te gândești să te întorci să locuiești în România în următorii cinci ani? — alegere unică (da, sigur / probabil / nu știu / probabil nu / sigur nu).
  5. (Diaspora) Ce te-ar face să iei în calcul revenirea în România? — alegere multiplă (salarii / locuință / școli pentru copii / sistem medical / infrastructură / funcționarea justiției și a administrației / apropierea de familie / altceva).
  6. (Diaspora) Când ai avut ultima oară nevoie de un serviciu consular (pașaport, acte, procură), cât de ușor a fost să obții o programare? — scală 1–5, cu opțiunea „nu am avut nevoie”.
  7. (Diaspora) Ai trimis bani rudelor din România în ultimele 12 luni? — alegere unică (nu / ocazional / lunar sau mai des).
  8. (Diaspora) Ai avut dificultăți în recunoașterea unei diplome sau calificări (în țara de reședință sau la întoarcerea în România)? — da / nu / nu a fost cazul.
  9. Care este situația ta principală pe piața muncii în prezent? — alegere unică (angajat cu contract / pe cont propriu sau PFA / lucrez fără forme legale / lucrez în agricultură pentru consumul propriu / șomer / elev sau student / pensionar / casnic(ă) / altă situație).
  10. În ultimul an, ai lucrat sau ai fost plătit(ă), măcar parțial, „la negru” sau „la plic”? — da / nu / prefer să nu răspund.
  11. Cât de ușor crezi că ți-ar fi să găsești un loc de muncă potrivit pregătirii tale în localitatea sau județul tău? — scală 1–5.
  12. Dacă nu lucrezi și nu cauți un loc de muncă, care este motivul principal? — alegere unică (îngrijirea copiilor sau a unei rude / studii / sănătate / nu există locuri de muncă în zonă / salariile oferite sunt prea mici / transport / altul / nu e cazul).
  13. Venitul din munca ta (sau a gospodăriei) îți acoperă cheltuielile lunare obișnuite? — scală 1–5 (deloc – complet).
  14. La locul tău de muncă există un sindicat sau un contract colectiv de muncă? — alegere unică (da / nu / nu știu / nu lucrez).
  15. Cum ai descrie prezența lucrătorilor străini (de ex. din Asia) în localitatea sau la locul tău de muncă? — alegere unică (nu am observat / i-am observat, fără o părere anume / impact mai degrabă pozitiv / impact mai degrabă negativ / nu știu).
  16. Dacă ai copii sau plănuiești să ai, care sunt factorii care contează cel mai mult în decizia privind numărul de copii? — alegere multiplă (venituri / locuință / creșe și grădinițe / sprijinul familiei / siguranța locului de muncă / sistemul medical / altul).

Surse

  1. Soldul pozitiv al migrației internaționale crește, populația scade (date INS privind populația rezidentă la 1 ianuarie 2026) — Curs de Guvernare, 2 septembrie 2026. https://cursdeguvernare.ro/soldul-potiv-al-migratiei-internationale-creste-populatia-scade.html
  2. Romania’s population falls to 21.646 million on 1 January 2026 as demographic ageing index rises (INS, populația după domiciliu) — AGERPRES, 2 aprilie 2026. https://agerpres.ro/english/2026/04/02/romania-s-population-falls-to-21-646-million-on-1-january-2026-as-demographic-ageing-index-rises-sta--1543579
  3. Statistica: numărul copiilor mai mici de 18 ani a scăzut cu aproape un milion în 20 de ani; în 2025, cel mai mic număr de nașteri din 1930 (date INS) — G4Media, 29 mai 2026. https://www.g4media.ro/statistica-numarul-copiilor-mai-mici-de-18-ani-a-scazut-cu-aproape-un-milion-in-20-de-ani-am-avut-in-2025-cel-mai-mic-numar-de-nasteri-din-1930.html
  4. România are cea mai mare scădere a fertilității din UE și printre cele mai tinere mame, potrivit Eurostat — G4Media, 11 mai 2026. https://www.g4media.ro/romania-are-cea-mai-mare-scadere-a-fertilitatii-din-uniunea-europeana-si-printre-cele-mai-tinere-mame-potrivit-eurostat.html
  5. România e țara cu cea mai extinsă diaspora din Uniunea Europeană — Europa Liberă România, 5 ianuarie 2026. https://romania.europalibera.org/a/romania-e-tara-cu-cea-mai-extinsa-diaspora-din-uniunea-europeana/33640343.html
  6. Câți români trăiesc și muncesc în Diaspora: țările cu cele mai mari comunități — Alba24, 2026. https://alba24.ro/cati-romani-traiesc-si-muncesc-in-diaspora-tarile-cu-cele-mai-mari-comunitati-1160970.html
  7. Românii din diaspora au trimis acasă aproximativ 60 de miliarde de euro între 2013–2025, potrivit BNR (analiza lui Cristian Popa, membru CA al BNR) — BZI, decembrie 2025. https://www.bzi.ro/romanii-din-diaspora-au-trimis-acasa-aproximativ-60-de-miliarde-de-euro-intre-2013-2025-potrivit-bnr-5430898
  8. România, printre ultimele țări din UE la ocuparea forței de muncă și cu al doilea cel mai mare decalaj între bărbați și femei (date Eurostat 2025) — Economedia, 17 aprilie 2026. https://economedia.ro/romania-printre-ultimele-tari-din-ue-la-ocuparea-fortei-de-munca-si-cu-al-doilea-cel-mai-mare-decalaj-intre-barbati-si-femei.html
  9. Șomajul în rândul tinerilor se menține ridicat, la peste 30%; rata șomajului s-a menținut la 6,4% în august (date INS) — Economica.net, 1 octombrie 2026. https://www.economica.net/?p=981719
  10. Romania tops list of EU countries with highest proportion of young people out of work or education (Eurostat NEET 2025) — Romania Insider, august 2026; date Eurostat preluate și de Hellenic Shipping News. https://www.romania-insider.com/romania-eu-young-people-out-work-education-aug-2026
  11. Peste 140.000 de cetățeni non-UE lucrează în România; aproape jumătate din Nepal și Sri Lanka (analiză date IGI) — Economica.net, 11 februarie 2026. https://www.economica.net/?p=912033
  12. Guvernul a aprobat ca România să primească 90.000 de lucrători extracomunitari în 2026, cu 10.000 mai puțin față de 2025 — Europa Liberă România, 30 decembrie 2025. https://romania.europalibera.org/amp/guvernul-a-aprobat-ca-romania-sa-primeasca-90-000-de-lucratori-extracomunitari-in-2026-cu-10-000-mai-putin-fata-de-2025/33636689.html
  13. Salariul minim crește de la 1 iulie 2026. Guvernul a aprobat majorarea cu 6,8% — EVZ, 12 martie 2026. https://evz.ro/salariul-minim-creste-de-la-1-iulie-2026-guvernul-a-aprobat-majorarea-cu-68.html
  14. Recensământul populației și locuințelor din 2021 (rezultate definitive INS, 31 mai 2023) — Wikipedia (sinteză a datelor INS). https://ro.wikipedia.org/wiki/Recens%C4%83m%C3%A2ntul_popula%C8%9Biei_din_2021_(Rom%C3%A2nia)
  15. Key figures on the food chain – employment in agriculture — Eurostat, 16 ianuarie 2026. https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/w/wdn-20260116-1
  16. Prezidențiale 2025 – Record în diaspora, în turul 2. Peste 1.645.000 de alegători s-au prezentat la urne (date MAE) — TVR Info, 18 mai 2025. https://tvrinfo.ro/alegeri-prezidentiale-este-a-treia-zi-a-votului-in-diaspora/
  17. Live: votul în diaspora, turul 2 al alegerilor prezidențiale 2025 — HotNews, 18 mai 2025. https://hotnews.ro/?p=1978349
  18. Romania jumps 8 places in EU minimum wage purchasing power ranking (date Eurostat) — Undelucram.ro, 2026. https://www.undelucram.ro/en/cumlucram/romania-jumps-8-places-in-eu-minimum-wage-purchasing-power-ranking-2422
  19. Problema demografică a României: decesele au fost de aproape două ori mai multe decât nașterile în decembrie 2025 (date INS) — Digi24, 2026. https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/problema-demografica-a-romaniei-decesele-au-fost-de-aproape-doua-ori-mai-multe-decat-nasterile-in-decembrie-2025-3624465
  20. INS: Populația României ar urma să scadă la 15,633 milioane de locuitori în 2080 — Univers Ingineresc (AGIR), nr. 13/2026. https://www.agir.ro/univers-ingineresc/numar-13-2026/ins-populatia-romaniei-ar-urma-sa-scada-la-15633-milioane-de-locuitori-in-2080_9141.html
  21. Semnal discret de răcire economică: șomajul urcă în primul trimestru din 2026 (date INS) — Știripesurse, 2026. https://www.stiripesurse.ro/semnal-discret-de-racire-economica-somajul-urca-in-primul-trimestru-din-2026_3894978
  22. România pe locul trei în UE la tineri antreprenori și pe penultimul loc la rata de ocupare a tinerilor (Eurostat) — G4Media, 2026. https://g4media.ro/romania-pe-locul-trei-in-uniunea-europeana-la-tineri-antreprenori-si-pe-penultimul-loc-la-rata-de-ocupare-a-fortei-de-munca-in-randul-tinerilor.html
  23. Structura economiei românești: o fotografie comparativă cu statele UE — Spotmedia. https://spotmedia.ro/stiri/economie/structura-economiei-romanesti-o-fotografie-comparativa-cu-statele-ue-contributia-principalelor-sectoare-la-formarea-pib
  24. De ce suntem mai săraci când economia neagră este puternică (raport EY) — Newsweek România, 2025; Economia subterană a României: se pierd aproximativ 80 de miliarde de lei anual (studiu Visa/Kearney) — TVR Info. https://newsweek.ro/economie/de-ce-suntem-mai-saraci-cand-economia-neagra-este-puternica-cat-s-a-redus-in-ultimii-zece-ani ; https://tvrinfo.ro/economia-subterana-a-romaniei-se-pierd-aproximativ-80-de-miliarde-de-lei-anual/
  25. Cum protejează CJUE milionul de români care trăiește din salariul minim — Cotidianul, 2025. https://www.cotidianul.ro/cum-protejeaza-cjue-cei-1-000-000-de-romani-care-traiesc-din-salariul-minim/
  26. Protest anunțat la Ministerul Muncii: sindicatele cer creșterea salariului minim de la 1 ianuarie 2027 și acuză companiile că blochează negocierile colective — Economedia, 24 august 2026. https://economedia.ro/protest-anuntat-la-ministerul-muncii-sindicatele-cer-cresterea-salariului-minim-de-la-1-ianuarie-2027-si-acuza-companiile-ca-blocheaza-negocierile-colective.html
  27. Patronii vor să aducă 150.000 de lucrători din afara UE în 2026 / Firmele vor putea aduce 90.000 — StartupCafe, 2025. https://startupcafe.ro/firme-romani-aduca-90-000-lucratori-straini-afara-ue-anul-2026-sub-necesar-patroni-romani-92398
  28. Statul român nu știe sigur câți români trăiesc în străinătate — Euronews România, 23 noiembrie 2022. https://www.euronews.ro/articole/statul-roman-nu-stie-sigur-cati-romani-traiesc-in-strainatate-cum-incearca-sa-i-a
  29. Recensământ: aproape jumătate de milion de români sunt plecați temporar în străinătate; un sfert în Italia — G4Media, septembrie 2023. https://www.g4media.ro/recensamant-aproape-jumatate-de-milion-de-romani-sunt-plecati-temporar-in-strainatate-un-sfert-dintre-acestia-au-anuntat-ca-au-plecat-in-italia.html
  30. Cittadini stranieri in Italia 2025 (date ISTAT la 1 ianuarie 2025) — Tuttitalia.it. https://www.tuttitalia.it/statistiche/cittadini-stranieri-2025/
  31. Câți români trăiesc și muncesc în Diaspora (citează INE Spania) — Alba24, 2026. https://alba24.ro/cati-romani-traiesc-si-muncesc-in-diaspora-tarile-cu-cele-mai-mari-comunitati-1160970.html
  32. Alegeri prezidențiale în România, 2025 (rezultate BEC pe țară și străinătate) — Wikipedia. https://ro.wikipedia.org/wiki/Alegeri_preziden%C8%9Biale_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia,_2025
  33. Portalul de servicii consulare eConsulat — Ministerul Afacerilor Externe, consultat octombrie 2026. https://www.econsulat.ro/