partidul.ai
Wiki
← Wiki

Costul vieții, sărăcie și protecție socială

Sărăcia a scăzut până în 2025, dar rămâne printre cele mai ridicate din UE; scumpirile la energie și înghețarea pensiilor și alocațiilor apasă din 2025.

Actualizat 17 octombrie 2026

Pe scurt

  • În 2025, 27,4% dintre locuitori (circa 5,2 milioane de persoane) erau în risc de sărăcie sau excluziune socială (AROPE). Media UE era 20,9%. Doar Bulgaria (29,0%) și Grecia (27,5%) stăteau mai rău. În 2021 rata României era 34,4% [1][2][33].
  • Copiii sunt cei mai expuși: 32,4% dintre cei sub 18 ani erau în risc AROPE în 2025, față de 24,3% în UE. Riscul trece de 50% în gospodăriile cu doi adulți și trei sau mai mulți copii [1][2].
  • Riscul de sărăcie relativă (venit sub 60% din mediană) era 18,4% în 2025. Pragul pentru o persoană singură era de circa 24.435 lei pe an, adică aproximativ 2.040 lei pe lună [1][4].
  • Sărăcia în muncă a scăzut de la 15,3% (2023) la 10,8% (2025), dar rămâne peste media UE de 8,3% [5].
  • Mâncarea are o pondere mare în coșul de consum. Alimentele și băuturile nealcoolice cântăresc 28,3% în indicele prețurilor de consum armonizat (IAPC), aproape dublu față de UE (16,5%) [6].
  • După eliminarea plafonării prețului la electricitate (1 iulie 2025), prețul electricității pentru populație a crescut cu 60–72% față de anul anterior între iulie 2025 și iunie 2026. Ponderea celor cu restanțe la utilități a urcat la 17,7% în 2025, de la 14,5% în 2024 (UE: 7,0%) [7][8].
  • Inflația anuală (IAPC) a fost de 8,6% în decembrie 2025 și de 6,5% în septembrie 2026, de circa 1,7 ori media UE (3,8%) [7][9].
  • 93% dintre români locuiesc într-o locuință proprietate personală. Totuși, 40,4% trăiesc în locuințe supraaglomerate (UE: 16,8%), iar circa 14% nu au baie, duș sau toaletă cu apă curentă în locuință (2023) [10][11][12].

Context

România a intrat în anii 2020 cu una dintre cele mai ridicate rate de sărăcie și excluziune din UE. Cauzele principale erau decalajul mare dintre urban și rural, ponderea mare a agriculturii de subzistență, salariile mici și un sistem de transferuri sociale cu efect redus. Cheltuielile cu protecția socială au fost în 2024 de 18,3% din PIB, față de 28,6% media UE [13]. Transferurile sociale, fără pensii, reduc sărăcia cu doar 21,7%, față de 33,2% în UE (2025) [14]. În schimb, pensiile au un rol foarte mare. Fără pensii și alte transferuri, 44,2% din populație ar fi sub pragul de sărăcie [1].

Între 2023 și 2025, indicatorii de sărăcie au scăzut mult: AROPE de la 32,0% la 27,4%, iar raportul S80/S20 de la 5,83 la 4,37 [2][15]. La scădere au contribuit:

  • creșterile salariului minim;
  • creșterea pensiilor după recalcularea din septembrie 2024;
  • majorarea alocațiilor pentru copii din ianuarie 2024;
  • intrarea în vigoare a venitului minim de incluziune (VMI) în 2024.

Notă: datele EU-SILC din anul N reflectă în mare parte veniturile din anul N–1. Cifrele „2025” surprind deci mai ales veniturile din 2024, adică dinaintea pachetului fiscal din vara lui 2025.

Din 2025, direcția s-a schimbat. Deficitul bugetar a fost de 9,3% din PIB în 2024 (vezi pagina Economie), iar România era în procedură de deficit excesiv. Guvernele au înghețat indexarea pensiilor și a alocațiilor pentru 2025. Guvernul Bolojan (instalat pe 23 iunie 2025) a adoptat un pachet fiscal (Legea 141/2025) care:

  • a majorat TVA de la 19% la 21%;
  • a unificat cotele reduse la 11%;
  • a introdus CASS de 10% pe partea de pensie care depășește 3.000 lei;
  • a reformat pensiile magistraților.

Tot în 2025 a expirat plafonarea prețului la electricitate. Guvernul Bolojan a pierdut o moțiune de cenzură pe 5 mai 2026 și a rămas interimar [16][17].

Ce merge

  • Scădere constantă a sărăciei măsurate. AROPE a scăzut cu 7 puncte procentuale între 2021 și 2025 (34,4% → 27,4%). Rata deprivării materiale și sociale severe a scăzut de la 24,3% (2022) la 16,8% (2025) [2][18].
  • Inegalitatea veniturilor a coborât sub media UE, cel puțin după datele din sondaj. Coeficientul Gini a ajuns la 27,3 în 2025 (UE: 29,2), de la 32,0 în 2022. Raportul S80/S20 (venitul celor mai bogați 20% față de cel al celor mai săraci 20%) a fost 4,37 (UE: 4,62) [15][19]. Ziarul Financiar notează că este cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu [20]. Specialiștii avertizează însă că EU-SILC acoperă slab veniturile foarte mari și pe cele informale.
  • Vârstnicii au beneficiat de recalcularea pensiilor. AROPE la 65+ a scăzut de la 38,8% (2021) la 28,0% (2025). Riscul de sărăcie relativă la 65+ (15,5%) este acum sub media națională [2][4]. Pentru vârstnicii care locuiesc singuri, riscul de sărăcie a scăzut la 24,3% (2025), ușor sub media UE de 26,8% [21].
  • Venitul minim de incluziune (VMI), aplicat din ianuarie 2024 (Legea 196/2016), a comasat ajutorul social, alocația pentru susținerea familiei și ajutorul de încălzire într-un singur beneficiu. Acesta are o componentă de incluziune, una pentru familiile cu copii și una de stimulare a muncii.
  • Costul locuinței nu sufocă majoritatea gospodăriilor. Pentru că aproape toată lumea e proprietar fără credit (92%), doar 5,0% din populație cheltuiește peste 40% din venit pe locuință, față de 7,7% în UE (2025) [10][22].

Ce nu merge

Sărăcia copiilor și a familiilor numeroase

Aproape unul din trei copii este în risc AROPE (32,4%, 2025). Riscul de sărăcie relativă este de 23,6% la copiii sub 6 ani și de 25,3% la cei de 12–17 ani [1][4]. Deprivarea materială și socială severă afectează 21,2% dintre copii (2024), de aproape trei ori media UE (7,9%) [18]. Familiile monoparentale (45,7%) și cele cu trei sau mai mulți copii (50,2%) sunt cele mai expuse [1]. Salvați Copiii a calculat că 33,8% dintre copii erau în risc în 2024, față de 24,2% în UE [23].

Deprivare și fragilitate financiară

  • 16,8% din populație (3,16 milioane de persoane) trăia în deprivare materială și socială severă în 2025, față de 6,3% în UE [1][18].
  • 37,8% dintre oameni nu își permit o cheltuială neprevăzută (UE: 29,2%) [24].
  • 18,1% nu își permit o masă cu carne, pește sau echivalent vegetarian o dată la două zile (UE: 8,5%) [25].
  • Tinerii de 18–24 de ani au cel mai mare risc de sărăcie (25,8%) și un AROPE de 34,2% [1].

Sărăcia în muncă

10,8% dintre angajații adulți trăiau în 2025 în gospodării sub pragul de sărăcie (UE: 8,3%) [5]. Problema e concentrată la lucrătorii pe cont propriu din agricultură, la cei cu normă parțială și la cei cu mulți membri de familie în întreținere. Numărul persoanelor din gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii a crescut la 5,6% în 2025, de la 4,3% [1].

Energia și sărăcia energetică

  • 11,9% dintre oameni nu își pot încălzi adecvat locuința (2025, în creștere de la 10,8%; UE: 8,8%) [8].
  • Restanțele la facturile de utilități au ajuns la 17,7%, de 2,5 ori media UE [8].
  • Electricitatea s-a scumpit cu 60–72% an/an după iulie 2025. Saltul a ieșit din calculul anual abia în iulie 2026 [7][9].
  • Indicele pentru energie (IAPC) era în septembrie 2026 cu 14,4% peste nivelul din anul anterior [9].
  • Multe gospodării rurale se încălzesc cu lemne. Prețul lemnelor de foc și al altor combustibili solizi are în coșul românesc o pondere de 1,4%, de patru ori mai mare decât în UE [6].

Locuirea

Proprietatea aproape universală ascunde condiții precare:

  • 40,4% din populație trăiește în locuințe supraaglomerate. La copii proporția este 61,5%, iar la tinerii de 15–29 de ani 60,4% (2025) [11].
  • La ultima măsurare (2023), 13,9% din populație nu avea în locuință nici baie, nici duș, nici toaletă cu apă. Vârstnicii (18,0%) și copiii (14,6%) sunt cei mai afectați [12]. Indicatorul nu e publicat anual; ultima valoare disponibilă e pentru 2023.
  • Prețurile locuințelor au crescut cu 5,7% în 2025 și cu 12,1% an/an în trimestrul II 2026, peste media UE de 4,7% [26][27].
  • Piața chiriilor e mică (6,8% dintre locuitori stau cu chirie, dintre care 2,3% la preț de piață) și concentrată în marile orașe universitare [10].
  • Seria IAPC pentru chirii arată o creștere de circa 40% an/an din aprilie 2026 [9]. Saltul poate ține și de schimbarea clasificării ECOICOP v2 din 2026, deci cifra trebuie tratată cu prudență.

Persoanele cu dizabilități

51,3% dintre adulții cu limitări severe de activitate erau în risc AROPE în 2025 (UE: 36,5%), în creștere de la 48,9% în 2024. Diferența față de persoanele fără limitări (23,2%) este mare [28].

Comunitățile rome

Ultimul sondaj al Agenției UE pentru Drepturi Fundamentale (FRA, 2021, 10 țări, inclusiv România) a găsit că:

  • 80% dintre romii intervievați trăiau sub pragul de sărăcie al țării lor;
  • 82% locuiau în locuințe supraaglomerate;
  • 29% dintre copiii romi trăiau în gospodării în care cineva se culcase flămând în ultima lună;
  • doar 43% aveau un loc de muncă plătit [29].

Cifrele sunt agregate. Rezultatele pentru România pot fi consultate în baza de date FRA și nu sunt reproduse aici.

Diferențe regionale

  • Pe regiuni (AROPE 2025, INS): București-Ilfov 13,6%, Sud-Est 38%, Sud-Vest Oltenia 36% [1][3]. Din regiunea Sud-Est fac parte Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea. Din Sud-Vest Oltenia fac parte Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea. Diferența dintre regiunea cea mai săracă și cea mai bogată este de aproape trei ori.

  • Urban vs. rural (AROPE 2025, Eurostat):

    • orașele mari: 13,7% (sub media UE de 21,0%);
    • orașele mici și suburbiile: 24,3%;
    • satele: 39,8%, aproape dublu față de mediul rural din UE (21,4%) [30].

    Diferența a scăzut (în 2021 rata în sate era 50,1%), dar rămâne cea mai mare dintre dimensiunile sărăciei din România.

  • Lipsa toaletei și a apei curente în locuință este concentrată în mediul rural, unde rețelele de apă și canalizare nu ajung în multe comune.

  • Prețurile locuințelor cresc cel mai repede în București, Cluj-Napoca, Brașov, Timișoara și Iași. Cluj-Napoca rămâne în general cel mai scump oraș la prețurile din anunțuri. Nu am putut verifica cifre recente pe oraș (euro/mp) dintr-o sursă primară pentru 2026.

  • Diaspora: Pentru multe gospodării din Moldova și din regiunea Sud-Est, banii trimiși de rudele plecate în străinătate sunt un venit important. Acești bani nu apar complet în statistica veniturilor.

Ce s-a schimbat în 2025–2026

Pensii

  • Recalcularea din septembrie 2024 (Legea 360/2023) a stabilit valoarea punctului de referință la 81 lei. Majoritatea pensiilor au crescut. Pensiile care ar fi scăzut prin noua formulă au fost menținute la nivelul anterior.
  • Indexarea înghețată. Pensiile nu au fost indexate în ianuarie 2025 (OUG 156/2024). Prin pachetul fiscal din vara lui 2025, punctul de pensie a rămas la 81 lei și în 2026. Analizele din primăvara lui 2026 vorbesc despre o scădere accentuată a puterii de cumpărare a pensiilor, pe fondul unei inflații de 8–10% [31].
  • CASS de 10% pe pensiile de peste 3.000 lei (partea care depășește pragul), din august 2025. Ministrul Muncii a spus că măsura ar putea fi eliminată cel mai devreme la sfârșitul lui 2026 [31].
  • Pensiile de serviciu ale magistraților:
    • Guvernul și-a asumat răspunderea pe o primă lege, care prevedea creșterea treptată a vârstei de pensionare și plafonarea pensiei. Pe 20 octombrie 2025, Curtea Constituțională (CCR) a respins legea pe motive procedurale [16].
    • O nouă variantă a fost adoptată de guvern pe 2 decembrie 2025. Aceasta plafonează pensia la 70% din ultimul salariu net și ridică treptat vârsta de pensionare. CCR a amânat de mai multe ori decizia, apoi, pe 18 februarie 2026, a declarat legea constituțională cu 6 voturi la 3 [32][31].
    • Reforma era jalon în PNRR. Guvernul a estimat la circa 230 de milioane de euro fondurile europene blocate până la adoptarea ei [32].
    • Au urmat proiecte privind limitarea cumulului pensie–salariu la bugetari și pensiile militare. Stadiul lor final nu a fost verificat [32].

Alte beneficii

  • Alocațiile pentru copii (719 lei sub 2 ani, respectiv sub 3 ani pentru copiii cu dizabilități; 292 lei pentru copiii de 2–18 ani, valori din ianuarie 2024) nu au fost indexate în 2025. Nu am putut confirma dintr-o sursă primară dacă înghețarea a continuat și în 2026.
  • Indemnizația de creștere a copilului a rămas la 85% din venitul net mediu din ultimele 12 luni. Plafonul maxim este de 8.500 lei, iar minimul este legat de indicatorul social de referință (ISR), de 500 lei, nemodificat din 2008. În discuțiile despre buget au circulat propuneri de reducere a plafonului. Stadiul lor final nu a fost verificat.

Prețuri

  • TVA a crescut la 21% din 1 august 2025. Cota redusă (alimente, medicamente etc.) a urcat de la 9% la 11% [17].
  • Inflația IAPC a urcat de la circa 5% în prima jumătate a lui 2025 la 8,4–9,7% între august 2025 și iunie 2026. Apoi a coborât la 6,3–6,5% în august–septembrie 2026, când scumpirea electricității a ieșit din baza de calcul [7][9].
  • Inflația la alimente a fost de 7,7–8,0% în decembrie 2025–februarie 2026. În ianuarie 2026, România a avut cea mai mare inflație la alimente din UE [9][31]. În septembrie 2026, inflația la alimente a scăzut la 2,6% [9].

Politic

Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai 2026 (281 de voturi), după ce PSD a ieșit de la guvernare pe 20 aprilie 2026. Din mai, guvernul funcționează ca interimar. Viitorul măsurilor de austeritate depinde de noul executiv [16][17].

Dezbateri deschise

  • Austeritate vs. protecție socială. O poziție susține că înghețarea pensiilor și a alocațiilor și creșterea TVA sunt necesare pentru a reduce deficitul și a evita pierderea fondurilor europene și a încrederii piețelor. Cealaltă poziție susține că TVA și scumpirile la energie lovesc cel mai tare gospodăriile cu venituri mici și pensionarii. Aceasta propune în schimb impozitarea progresivă a veniturilor mari, combaterea evaziunii sau tăieri mai mari în aparatul de stat.
  • Indexarea pensiilor. Reluarea indexării cu inflația împarte opiniile. Unii susțin o creștere generală, alții un sprijin țintit doar pentru pensiile mici. Se discută și sustenabilitatea sistemului: aproape un milion de persoane născute în 1967–1969 se vor pensiona între 2025 și 2033 [31].
  • Pensiile speciale. Susținătorii reformei invocă echitatea față de restul pensionarilor și jalonul PNRR. Criticii, între care CSM și asociații de magistrați, invocă independența justiției, drepturile câștigate și riscul unui exod din magistratură. Unele grupuri civice au cerut eliminarea completă a pensiilor de serviciu [32].
  • Ajutor țintit sau general la energie. După plafonarea generalizată, statul a trecut la sprijin țintit pentru consumatorii vulnerabili. Rămâne disputat cine trebuie să fie eligibil și dacă ajutorul acoperă scumpirile reale.
  • Credibilitatea scăderii sărăciei. Unii analiști consideră spectaculoasă scăderea inegalității din datele EU-SILC (Gini de la 32 la 27 în trei ani) și cer prudență în interpretare. Alții o explică prin creșterile salariului minim și ale pensiilor.
  • Locuirea. Se discută dacă statul ar trebui să subvenționeze cumpărarea de locuințe (programe de tip „Noua casă”, cu garanții de stat și avans redus) sau să investească în locuințe sociale și de închiriat. România are una dintre cele mai mici ponderi de locuințe sociale din UE. Bugetul și condițiile „Noua casă” s-au schimbat de la an la an; parametrii pentru 2026 nu au fost verificați aici.
  • Creditele ipotecare. Dobânda de politică monetară a BNR a rămas ridicată (6,50%). Ratele creditelor în lei legate de IRCC și creșterea prețurilor locuințelor cu 12% an/an în 2026 limitează accesul tinerilor la cumpărarea unei locuințe [27].

Indicatori cheie

Indicator Valoare An Comparație UE Sursă
Risc de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) 27,4% (≈5,2 mil. pers.) 2025 20,9% [1][2]
AROPE copii (0–17 ani) 32,4% 2025 24,3% [2]
AROPE persoane 65+ 28,0% 2025 18,8% [2]
Rata riscului de sărăcie (60% din mediană) 18,4% 2025 16,3% [4]
Pragul de sărăcie, persoană singură 24.435 lei/an 2025 – [22]
Sărăcia în muncă (angajați 18+) 10,8% 2025 8,3% [5]
Deprivare materială și socială severă 16,8% 2025 6,3% [18]
AROPE în sate / în orașe mari 39,8% / 13,7% 2025 21,4% / 21,0% [30]
AROPE adulți cu dizabilitate severă 51,3% 2025 36,5% [28]
Coeficient Gini 27,3 2025 29,2 [19]
Raport S80/S20 4,37 2025 4,62 [15]
Imposibilitatea de a încălzi locuința 11,9% 2025 8,8% [8]
Restanțe la facturile de utilități 17,7% 2025 7,0% [8]
Ponderea alimentelor în coșul IAPC 28,3% 2025 16,5% [6]
Inflație IAPC anuală 6,5% sept. 2026 3,8% [9]
Proprietari / chiriași 93,2% / 6,8% 2025 68,5% / 31,5% [10]
Rata de supraaglomerare 40,4% 2025 16,8% [11]
Fără baie, duș sau toaletă cu apă în locuință 13,9% 2023 – [12]
Creșterea prețului locuințelor +12,1% an/an T2 2026 +4,7% [27]
Cheltuieli cu protecția socială 18,3% din PIB 2024 28,6% [13]
Reducerea sărăciei prin transferuri (fără pensii) 21,7% 2025 33,2% [14]

Idei de întrebări pentru chestionar

  1. „În ultimele 12 luni, cum s-a descurcat gospodăria ta cu veniturile pe care le are?” — scală 1–5 (de la „foarte greu” la „foarte ușor”).
  2. „În ultimul an, ați avut restanțe la plata facturilor de curent, gaz, apă sau întreținere?” — da/nu.
  3. „Iarna trecută, ai reușit să îți încălzești locuința cât ai fi vrut?” — alegere unică (da, complet / parțial / nu / nu se aplică).
  4. „Față de acum un an, cât de mult au crescut cheltuielile tale lunare?” — alegere unică (au scăzut / la fel / puțin / mult / foarte mult).
  5. „La ce ai redus cheltuielile în ultimul an din cauza prețurilor?” — alegere multiplă (alimente, încălzire/curent, medicamente/tratamente, transport, haine, activități pentru copii, vacanțe, nimic).
  6. „Dacă ar apărea mâine o cheltuială neprevăzută de aproximativ 2.000 lei, ai putea să o acoperi din banii proprii?” — da/nu.
  7. „Cine din gospodăria ta primește pensie, alocație, VMI sau alt ajutor social?” — alegere multiplă (pensie, alocație pentru copii, indemnizație de creștere a copilului, venit minim de incluziune, indemnizație pentru dizabilitate, niciunul).
  8. „Cât de mult contează banii primiți de la stat (pensie, alocații, ajutoare) în bugetul gospodăriei tale?” — scală 1–5.
  9. „Cum apreciezi felul în care statul ajută familiile cu copii?” — scală 1–5.
  10. „În locuința în care trăiești există baie sau toaletă cu apă curentă în interior?” — da/nu.
  11. „Simți că ai suficient spațiu în locuința în care trăiești?” — scală 1–5.
  12. „Care este situația ta locativă?” — alegere unică (proprietar fără credit / proprietar cu credit / chirie / locuiesc la părinți sau rude / altă situație).
  13. „Cât de realist ți se pare să îți cumperi o locuință în următorii 5 ani?” — scală 1–5.
  14. „Ai pe cineva apropiat (părinte, bunic, vecin) vârstnic care locuiește singur și are nevoie de ajutor pe care nu îl primește?” — da/nu/nu știu.
  15. „În ce măsură ești de acord că pensiile de serviciu (speciale) ar trebui reduse pentru a se apropia de sistemul general?” — scală 1–5 (dezacord total – acord total).

Surse

  1. INS: aproape unu din cinci români trăia sub pragul sărăciei în 2025; peste 5,2 milioane erau în risc de excluziune socială — Digi24 (preluare comunicat INS), 29 iunie 2026. https://www.digi24.ro/stiri/economie/ins-aproape-unu-din-cinci-romani-traia-sub-pragul-saraciei-in-2025-peste-52-milioane-erau-in-risc-de-excluziune-sociala-3837807
  2. Persons at risk of poverty or social exclusion by age and sex (ilc_peps01n) — Eurostat, actualizat 5 octombrie 2026. https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/ilc_peps01n/default/table
  3. Harta sărăciei din România: unul din cinci români trăiește sub pragul sărăciei — Ziarul Financiar, 29 iunie 2026. https://www.zf.ro/profesii/harta-saraciei-din-romania-unul-din-cinci-romani-traieste-sub-pragul-23183975
  4. At-risk-of-poverty rate by poverty threshold, age and sex (ilc_li02) — Eurostat, actualizat 15 octombrie 2026. https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/ilc_li02/default/table
  5. In-work at-risk-of-poverty rate (ilc_iw01) — Eurostat, actualizat 5 octombrie 2026. https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/ilc_iw01/default/table
  6. HICP – item weights (prc_hicp_inw) — Eurostat, 2025. https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/prc_hicp_inw/default/table
  7. HICP – monthly data, annual rate of change (prc_hicp_manr), 1997–2025 — Eurostat. https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/prc_hicp_manr/default/table
  8. Inability to keep home adequately warm (ilc_mdes01); Arrears on utility bills (ilc_mdes07) — Eurostat, actualizat septembrie 2026. https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/ilc_mdes01/default/table ; https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/ilc_mdes07/default/table
  9. HICP – ECOICOP ver. 2 – indices and rates of change, monthly data (prc_hicp_minr) — Eurostat, actualizat 16 octombrie 2026. https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/prc_hicp_minr/default/table
  10. Distribution of population by tenure status (ilc_lvho02) — Eurostat, actualizat 17 septembrie 2026. https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/ilc_lvho02/default/table
  11. Overcrowding rate by age, sex and poverty status (ilc_lvho05a) — Eurostat, actualizat 17 septembrie 2026. https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/ilc_lvho05a/default/table
  12. Population having neither a bath, nor a shower, nor indoor flushing toilet (ilc_mdho05) — Eurostat, date 2023. https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/ilc_mdho05/default/table
  13. Expenditure on social protection as percentage of GDP (tps00098) — Eurostat, actualizat 7 octombrie 2026. https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/tps00098/default/table
  14. Impact of social transfers (excluding pensions) on poverty reduction (tespm050) — Eurostat, actualizat 15 octombrie 2026. https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/tespm050/default/table
  15. Income quintile share ratio S80/S20 (ilc_di11) — Eurostat, actualizat 5 octombrie 2026. https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/ilc_di11/default/table
  16. Ilie Bolojan (secțiunile despre mandatul de premier și reforma pensiilor magistraților, cu trimiteri la Reuters și HotNews) — Wikipedia (engleză), consultat 17 octombrie 2026. https://en.wikipedia.org/wiki/Ilie_Bolojan
  17. Guvernul Bolojan — Wikipedia (română), consultat 17 octombrie 2026. https://ro.wikipedia.org/wiki/Guvernul_Bolojan
  18. Severe material and social deprivation rate by age and sex (ilc_mdsd11) — Eurostat, actualizat 28 septembrie 2026. https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/ilc_mdsd11/default/table
  19. Gini coefficient of equivalised disposable income (ilc_di12) — Eurostat, actualizat 5 octombrie 2026. https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/ilc_di12/default/table
  20. Cum stă România la inegalitatea veniturilor: locul 18 în UE — Ziarul Financiar, noiembrie 2025. https://www.zf.ro/eveniment/cum-sta-romania-la-inegalitatea-veniturilor-locul-18-in-ue-cea-mai-22941599
  21. At-risk-of-poverty rate by household type (ilc_li03) — Eurostat, actualizat 5 octombrie 2026. https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/ilc_li03/default/table
  22. At-risk-of-poverty thresholds (ilc_li01); Housing cost overburden rate (ilc_lvho07a) — Eurostat, actualizat octombrie 2026. https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/ilc_li01/default/table ; https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/ilc_lvho07a/default/table
  23. Save the Children report: more than a third of Romanian children lived at risk of poverty in 2024 — Agerpres, 14 octombrie 2025. https://agerpres.ro/english/2025/10/14/save-the-children-report-more-than-a-third-of-romanian-children-lived-at-risk-of-poverty-in-2024--1493326
  24. Inability to face unexpected financial expenses (ilc_mdes04) — Eurostat, actualizat 17 septembrie 2026. https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/ilc_mdes04/default/table
  25. Inability to afford a meal with meat, chicken, fish every second day (ilc_mdes03) — Eurostat, actualizat 17 septembrie 2026. https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/ilc_mdes03/default/table
  26. House price index – annual data (prc_hpi_a) — Eurostat, actualizat 1 octombrie 2026. https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/prc_hpi_a/default/table
  27. House price index – quarterly data (prc_hpi_q) — Eurostat, actualizat 1 octombrie 2026. https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/prc_hpi_q/default/table
  28. Persons at risk of poverty or social exclusion by level of disability (hlth_dpe010) — Eurostat, actualizat 16 octombrie 2026. https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/hlth_dpe010/default/table
  29. Roma in 10 European countries – Main results (Roma Survey 2021) — Agenția UE pentru Drepturi Fundamentale (FRA), 25 octombrie 2022. https://fra.europa.eu/en/publication/2022/roma-survey-findings
  30. Persons at risk of poverty or social exclusion by degree of urbanisation (ilc_peps13n) — Eurostat, actualizat 6 octombrie 2026. https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/ilc_peps13n/default/table
  31. Arhiva etichetei „pensii” (articole din 7 septembrie 2025, 2 și 23 octombrie 2025, 18 februarie 2026, 19 aprilie 2026) — G4Media, consultat 17 octombrie 2026. https://www.g4media.ro/tag/pensii
  32. Arhiva etichetei „pensii speciale” (articole din octombrie 2025 – iulie 2026) — G4Media, consultat 17 octombrie 2026. https://www.g4media.ro/tag/pensii-speciale
  33. România: risc de sărăcie, comparații UE (date Eurostat 2025) — Playtech.ro, 2026. https://playtech.ro/2026/romania-printre-tarile-ue-cu-cel-mai-mare-risc-de-saracie-anul-trecut-datele-eurostat-arata-un-decalaj-ingrijorator/