partidul.ai
Wiki
← Wiki

Energie, mediu și agricultură

Facturi la curent după liberalizare, Neptun Deep și nuclearul, reciclare slabă, secetă, inundații, urși, apă și o agricultură fragmentată.

Actualizat 17 octombrie 2026

Pe scurt

  • Facturile la curent: după ce plafonarea s-a încheiat la 1 iulie 2025, prețul pentru casnici a crescut cu 58,6% între a doua jumătate a lui 2024 și a doua jumătate a lui 2025. A fost cea mai mare creștere din UE. Raportat la puterea de cumpărare, România are cel mai scump curent pentru gospodării din UE (Eurostat, S2 2025) [1]. În iulie 2026, ofertele standard porneau de la circa 1,11 lei/kWh, față de vechiul plafon de 0,68 lei/kWh [2].
  • În 2025, 11,9% dintre români spuneau că nu își pot încălzi adecvat locuința. Media UE era 8,8% (Eurostat) [3]. Voucherul de 50 de lei/lună a ajuns la circa 710.000 de beneficiari, deși erau estimate circa 2,1 milioane de gospodării eligibile [4].
  • Neptun Deep (gaze din Marea Neagră): 7 din 10 sonde erau finalizate în septembrie 2026. Prima producție e anunțată pentru prima jumătate a lui 2027, iar platoul, de circa 8 mld. mc/an, pentru T3 2027 [5].
  • În 2024, electricitatea a venit din hidro (26,6%), nuclear (20,4%), gaze (17,2%), cărbune (14,9%), vânt (11,9%) și soare (6,4%) (Eurostat) [6]. La 30 iunie 2026 erau 359.378 de prosumatori, cu 4.019 MW instalați [7].
  • Deșeuri: România a reciclat 12,4% din deșeurile municipale în 2023, cea mai mică rată din UE [8]. Prin contrast, sistemul garanție-returnare (RetuRO) a ajuns la o rată de returnare de 82% în S1 2026 [9].
  • Clima și apa: inundațiile din Galați (septembrie 2024) au făcut 7 morți și pagube de circa 576 mil. lei [10]. Salina Praid a fost inundată în mai 2025 [11]. Peste 100.000 de oameni din Prahova și Dâmbovița au rămas fără apă potabilă în noiembrie–decembrie 2025 [12].
  • Urși: legea promulgată pe 5 octombrie 2026 permite extragerea a 859 de urși pe an în scop preventiv și a 110 în intervenție, în 2026–2027 [13].
  • Agricultura: 2,86 milioane de exploatații, cu o medie de 4,39 ha (2023). Fermele sub 1 ha sunt 53,6% din total, dar lucrează doar 4,5% din suprafață [14]. Deficitul comercial agroalimentar a fost de 4,9 mld. euro în 2024 [15].

Context

Energie. România are un mix de producție mai variat decât majoritatea statelor UE: hidrocentrale, nuclear (Cernavodă), gaze proprii și cărbune în declin (Oltenia). Din 2022 a crescut rapid solarul [6]. În timpul crizei energetice (2022–2025), statul a plafonat prețurile pentru consumatorii finali și a compensat furnizorii. Schema a expirat la 30 iunie 2025 și nu a mai fost prelungită. Motivele au fost costul bugetar, într-un context de deficit mare, și angajamentele asumate față de UE. Din iulie 2025, prețul se formează pe piață [2].

Mediu. Țara are întârzieri vechi față de directivele UE. Țintele de reciclare pentru 2020 au fost ratate, gropile de gunoi neconforme au fost închise cu întârziere, iar în București aerul depășește constant valorile-limită. Pentru aer, România a fost condamnată de Curtea de Justiție a UE în 2020, din cauza depășirilor de PM10 din București [16]. Pentru deșeuri, Comisia Europeană a trimis avize motivate, etapa dinaintea sesizării Curții [17].

Agricultură. Retrocedările de după 1990 au fărâmițat terenul. Structura a rămas dublă: câteva mii de ferme mari, comerciale, care produc mult pentru export (cereale și oleaginoase), și milioane de gospodării mici, în mare parte de subzistență [14]. Subvențiile PAC (prin APIA) sunt o sursă importantă de venit. Sistemul de irigații construit înainte de 1989 a fost în mare parte abandonat, iar reabilitarea lui merge lent [18].

Ce merge

  • Gazele noi din Marea Neagră. Neptun Deep (OMV Petrom și Romgaz, 50%–50%) a ajuns în faza finală. Platforma Neptun Alpha și conducta sunt instalate, iar 7 din 10 sonde sunt gata. Proiectul are resurse recuperabile estimate la circa 100 mld. mc și o investiție de circa 4 mld. euro. Partenerii spun că termenul și bugetul se respectă [5].
  • Capacitățile regenerabile și de stocare cresc rapid. Până în august 2026 s-au conectat la rețea 2.514 MW noi: 1.331 MW solar, 663 MW stocare, 496 MW eolian. Puterea instalată totală a ajuns la 20.206 MW, iar stocarea disponibilă la 989 MW [19].
  • Prosumatorii. Numărul lor a crescut de la circa 200.000 la sfârșitul lui 2024 la 359.378 în iunie 2026. Dintre ei, 127.084 au și baterii [7]. În 2025 au produs circa 4,5 TWh, aproape 9% din producția de electricitate a țării [20].
  • Nuclearul are decizii luate. Contractul EPCM pentru unitățile 3 și 4 de la Cernavodă a fost semnat în noiembrie 2024, cu o valoare de 3,16 mld. euro [21]. Guvernul a anunțat punerea în funcțiune a unității 3 la sfârșitul lui 2030 și a unității 4 în 2031 [22]. Pentru SMR-urile de la Doicești (NuScale, 6 module, 462 MW), acționarii au aprobat decizia finală de investiție pe 12–13 februarie 2026 [23].
  • SGR (RetuRO). În S1 2026, oamenii au returnat peste 2,4 mld. de ambalaje, cu o rată de colectare de 82% (79% în S1 2025). Peste 187.000 de tone au ajuns la reciclatori [9].
  • Libertatea de a schimba furnizorul. Consumatorii au schimbat furnizorul de energie de 650.773 de ori în 2025 (ANRE, citat de HotNews) [2].
  • Recolte bune când nu e secetă. Pentru 2025, Asociația Fermierilor din România estima o recoltă de grâu de peste 14 mil. tone, cea mai mare din ultimii 30 de ani [24].

Ce nu merge

Prețuri și sărăcie energetică

  • Plafonul a dispărut brusc, iar facturile gospodăriilor cu consum mic aproape s-au dublat. În iulie 2026, prețul se menținea peste 1 leu/kWh (cel mai mic: 1,11 lei, cel mai mare: 1,94 lei pe comparatorul ANRE) [2]. Asociația Energia Inteligentă estima pentru contractele noi din toamna lui 2026 o medie de circa 1,67 lei/kWh cu TVA. Este o estimare, nu o statistică [25].
  • Sprijinul ajunge la puțini. Doar circa o treime dintre eligibili primesc voucherul de 50 de lei [4]. Guvernul a anunțat că ajutorul va fi dedus direct din factură. Pentru gaze, a anunțat 100 lei/lună în sezonul rece [4].
  • Gospodăriile sărace sunt cele mai expuse. În 2025, 21,4% dintre persoanele sub pragul de sărăcie nu își puteau încălzi locuința, față de 19,6% în UE [3].

Energie: termene și producție

  • Unitățile 3–4 de la Cernavodă erau, în aprilie 2026, realizate în proporție de circa 40%, adică structura din anii ’80, conservată din 1992 [22]. Nu am găsit confirmarea trecerii la faza de construcție propriu-zisă (FNTP).
  • Pentru Doicești, decizia de investiție are condiții. Mai întâi se construiește și se testează un singur modul de 77 MW, iar celelalte cinci urmează doar dacă testul reușește. Costul estimat a variat între 4,9 mld. euro și 6–7 mld. dolari, iar finanțarea nu era încă închisă [23].
  • Pe 10 mai 2026, unitatea 1 de la Cernavodă a intrat în revizie, în timp ce oprirea unității 2 se prelungea [26]. Detaliile despre durata opririlor nu au fost verificate.
  • Casa Verde Fotovoltaice a fost scos din bugetul AFM pe 2026, iar banii au fost mutați către proiecte de apă și canalizare. Din 2025, cele 2,2 mld. lei anunțate inițial pentru program fuseseră eliminate [27].

Deșeuri

  • Rata de reciclare a fost de 12,4% în 2023 [8]. Reciclarea materială a fost de 24 kg/locuitor, față de 148 kg în UE [28]. Ținta UE de 50% pentru 2020 a fost ratată, iar pentru 2025 ținta este 55% [17].
  • Gropile neconforme: o parte dintre ultimele gropi trebuie închise și ecologizate între 2026 și 2028, iar pentru altele termenul e incert [29]. Mai circulă cifre despre penalități CJUE (18.000 euro/zi), dar nu le-am putut confirma.

Aer

  • Ordinul 2.761/2025 al Ministerului Mediului include 23 de unități administrativ-teritoriale cu cea mai slabă calitate a aerului, față de 18 cu un an înainte. Printre ele sunt București, Constanța, Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Ploiești, Timișoara, Târgu Mureș și Târgu Jiu [30].
  • În București, PM2,5 și PM10 au depășit frecvent limitele legale în 2024 și 2025, mai ales iarna (Ecopolis) [31]. Primăria Capitalei a fost amendată de Garda de Mediu pentru întârzierea planului integrat de calitate a aerului [32].

Păduri

  • Nu există o cifră oficială recentă despre tăierile ilegale. Cea mai citată estimare vine de la Greenpeace, care pornește de la Inventarul Forestier Național (ciclul II, 2013–2018): circa 20 mil. mc de lemn pe an ar dispărea fără acte, iar controalele ar depista circa 1% [33]. Autoritățile contestă metoda. Sistemul de trasabilitate SUMAL 2.0 a înlocuit aplicația „Inspectorul Pădurii”, iar ONG-urile spun că transparența datelor a scăzut [33].

Apă, inundații, secetă

  • Praid (Harghita): salina a fost închisă pe 5 mai 2025, iar între 27 și 29 mai a fost inundată de pârâul Corund, cu circa 4 mil. mc de apă. Lucrările de regularizare a pârâului fuseseră aprobate încă din 2012, dar nu au fost finalizate. Salrom și Apele Române își atribuie reciproc responsabilitatea. Peste 40.000 de oameni din Mureș au rămas temporar fără apă potabilă din cauza salinității Târnavei Mici [11]. În 2026, Salrom a redus personalul de la Praid cu circa 60 de angajați [34]. În iulie 2026 a declarat cod portocaliu după episoade de microseismicitate [35].
  • Prahova/Valea Doftanei (Paltinu): în noiembrie 2025, turbiditatea extremă din lacul Paltinu, golit pentru lucrări, a oprit stația de tratare Voila. Au fost afectate 13 localități din Prahova (Câmpina, Breaza, Telega, Valea Doftanei etc.) și Moreni (Dâmbovița), adică peste 107.000 de oameni. Apa a revenit în rețea pe 9 decembrie, dar inițial nu era potabilă [12]. Raportul preliminar al Ministerului Mediului (ianuarie 2026) a pus criza pe seama unor decizii întârziate și a unei coordonări slabe între instituții [36].
  • Galați (septembrie 2024): ploile aduse de ciclonul Boris au depășit 150 l/mp. Au murit 7 oameni, aproape 7.000 de locuințe au fost afectate și 1.000 distruse. După un an, Apele Române contractase doar studii de fezabilitate pentru patru lucrări, fără termene stabilite [10].
  • Secetă: în 2024, peste 2 milioane de hectare de porumb și floarea-soarelui au fost calamitate [37]. În octombrie 2026, seceta întârzia semănatul de toamnă în sud, în zona Craiova [38]. Fostul ministru al Mediului vorbea în 2024 de circa 1.000 ha de teren arabil pierdute anual în „Sahara Olteniei” [39].

Urși

  • Între circa 2005 și 2025, atacurile urșilor au făcut 26 de morți și 274 de răniți. Doar în ultimii cinci ani au fost 11 morți și 158 de răniți. În 2025 au avut loc 712 alungări, 78 de relocări și 104 extrageri (expunerea de motive a legii) [40]. Populația este estimată la 10.419–12.770 de exemplare [41]. În primele opt luni din 2026, numai în Covasna au fost circa 300 de apeluri la 112 pentru urși în localități [13].

Agricultură

  • Productivitatea muncii agricole a scăzut cu 16,8% în 2024, cel mai mare declin din UE [42].
  • România exportă materii prime (cereale, oleaginoase) și importă alimente procesate. Deficitul la alimente procesate o plasează pe locul cinci cel mai prost din UE (analiză BCR, august 2026) [43]. În 2024, deficitul agroalimentar a fost de 4,9 mld. euro, din care peste 4 mld. au venit din 31 de produse de bază, precum carnea de porc și brânza [15].
  • Prețurile primite de fermieri sunt mici. În vara lui 2025, grâul de panificație se vindea cu 857–1.017 lei/tonă, iar fermierii spuneau că pierd bani în unele situații [24]. În iunie 2026, prețurile erau și mai mici decât cu un an înainte [44]. Costul de producție la grâu e estimat la 3.500–5.000 lei/ha [44].
  • Irigațiile: cifrele publice sunt vechi sau contradictorii. O sursă vorbește de circa 823.000 ha pregătite de ANIF, dintr-un total viabil de 1,5 mil. ha, dar suprafața irigată efectiv a fost mult mai mică în unii ani [18]. Nu am găsit o cifră oficială pentru 2025–2026.

Diferențe regionale

  • Sud–Sud-Vest (Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu): aici seceta și deșertificarea lovesc cel mai puternic. Dolj are zona nisipurilor de la Dăbuleni („Sahara Olteniei”), iar în 2025 fântânile au secat în comuna Apele Vii [39][45]. În 2026, fermierii din două județe din sud au redus suprafețele de porumb și floarea-soarelui [38].
  • Gorj și Hunedoara: sunt bazinele carbonifere afectate de închiderea minelor și termocentralelor. Rovinari și Târgu Jiu sunt pe lista localităților cu aer poluat [30]. La Doicești (Dâmbovița), SMR-urile ar fi construite pe locul unei foste centrale pe cărbune [23].
  • Constanța: aici se află Cernavodă și punctul în care conducta Neptun Deep ajunge la țărm [5][22].
  • Galați și estul Moldovei: inundațiile din 2024 au lovit Pechea, Slobozia Conachi (circa 80% din comună afectată) și Costache Negri [10][46].
  • Harghita, Covasna, Mureș: aici se concentrează conflictele cu urșii (Covasna avea o cotă de 86 de urși în 2026, iar până la acel moment fuseseră extrași 30) [13]. Tot aici e criza de la Praid, care afectează turismul: 470.000 de turiști în 2024, față de circa 650.000 în 2019 [11].
  • Prahova și Dâmbovița: criza apei de la Paltinu (2025) [12].
  • București–Ilfov: au cele mai mari probleme cu aerul (Militari-Chiajna, Colentina, Voluntari, Vitan) [31]. Sunt și pe primul loc la returnarea ambalajelor prin SGR: 331 mil. de ambalaje în București și 117 mil. în Ilfov în S1 2026 [9].
  • Iași / Nord-Est: Iași, Holboca și Ungheni sunt pe lista de aer poluat [30]. ANIF investește peste 70 mil. euro în irigații în județul Iași în perioada 2025–2027 [47].
  • Prețul energiei diferă de la un județ la altul, din cauza tarifului de distribuție al operatorului regional [2].
  • Urban vs. rural: exploatațiile de subzistență (sub 1 ha) sunt aproape exclusiv în mediul rural [14]. În schimb, depășirile de poluanți ai aerului și presiunea gropilor de gunoi apar mai ales în marile orașe [30].

Ce s-a schimbat în 2025–2026

  • Iulie 2025: s-a încheiat plafonarea prețului la electricitate și au fost introduse voucherele de 50 de lei. Schema a fost prelungită până la sfârșitul lui 2026 [2][4].
  • Mai 2025: salina Praid a fost inundată [11].
  • Octombrie 2025: Ordinul 2.761/2025 a extins lista zonelor cu aer poluat la 23 de unități [30].
  • Noiembrie–decembrie 2025: criza apei de la Paltinu [12].
  • Ianuarie 2026: România a votat pentru acordul UE–Mercosur. MAE a invocat o clauză de salvgardare și circa 4 mld. euro resurse suplimentare pentru fermieri [48]. Ministerul Agriculturii a dat aviz negativ, iar peste 200 de fermieri români au protestat la Strasbourg [49][50]. În martie 2026, guvernul a aprobat memorandumul de semnare. Aplicarea provizorie era anunțată de la 1 mai 2026, iar ratificarea depinde de Parlament [49].
  • Februarie 2026: decizia finală de investiție pentru SMR Doicești [23].
  • Mai 2026: Casa Verde Fotovoltaice a fost scos din bugetul AFM [27].
  • Iunie 2026: UE a alocat României 14,8 mil. euro din rezerva agricolă pentru fermierii afectați de fenomene meteo [38].
  • Septembrie 2026: Neptun Deep avea 7 din 10 sonde gata și producția anunțată pentru S1 2027 [5].
  • 5 octombrie 2026: a fost promulgată legea urșilor (859 + 110 exemplare pe an în 2026–2027; primarii pot decide intervenția rapidă) [13].
  • 16 octombrie 2026: APIA a început plata avansurilor. Plata de bază (BISS) este de circa 101 euro/ha, față de 89,3 euro/ha în 2025 (sumele trebuie verificate în ordinul final) [51].
  • Cerealele ucrainene: regimul comercial UE fără taxe pentru Ucraina a expirat pe 5 iunie 2025. A fost înlocuit de contingente tarifare, mai largi decât înainte de 2022, dar mai restrictive decât liberalizarea totală [52]. Nu am verificat detaliile noului regim pentru România.

Dezbateri deschise

  • Prețul energiei: o tabără cere replafonare sau tarife sociale. Alta susține piața liberă cu sprijin țintit (vouchere) și spune că plafonarea a costat bugetul și a descurajat investițiile. Mai e o întrebare separată: de ce, cu producție internă mare, prețul rămâne printre cele mai mari din UE raportat la venituri [1]. Explicațiile vehiculate sunt interconectările, tarifele de rețea și importurile din orele de vârf.
  • Gazul din Neptun Deep: trebuie vândut prioritar pe piața internă și procesat în țară, sau la export și pe bursă? Fostul ministru Bogdan Ivan a susținut valorificarea în România [53].
  • Nuclear: susținătorii văd securitate energetică și energie fără emisii. Criticii invocă costurile mari (circa 7 mld. euro pentru U3–U4 [22], 6–7 mld. dolari pentru Doicești [23]), riscul de întârzieri și o tehnologie SMR încă neconstruită comercial.
  • Urși: autoritățile locale și UDMR cer extrageri mai mari. ONG-urile de mediu cer prevenție (gunoi securizat, garduri electrice) și contestă estimările populației. O sesizare de neconstituționalitate a fost respinsă de CCR [13][54].
  • Mercosur: guvernul și MAE spun că acordul aduce acces la piețe și are clauze de protecție. Ministerul Agriculturii și organizațiile de fermieri avertizează asupra concurenței la carne de vită, pasăre, zahăr și cereale [48][49].
  • Casa Verde vs. apă-canal: asociațiile din fotovoltaic cer reluarea programului. Ministerul a prioritizat apa și canalizarea în comune [27].
  • Pădurile: se discută dacă problema principală e tăierea ilegală sau exploatarea legală excesivă, și cât de transparente trebuie să fie datele SUMAL [33].

Indicatori cheie

Indicator Valoare An Comparație UE Sursă
Creșterea prețului electricității la casnici +58,6% S2 2025 vs. S2 2024 cea mai mare creștere din UE; media UE 0,29 €/kWh [1]
Prețul minim al ofertelor standard (București) 1,11 lei/kWh iulie 2026 – [2]
Populația care nu își poate încălzi locuința 11,9% 2025 UE 8,8% [3]
Ponderea regenerabilelor în consumul final de energie 25,6% (provizoriu) 2025 UE 26,2% [56]
Mixul de producție: hidro / nuclear / gaze / cărbune / eolian / solar 26,6 / 20,4 / 17,2 / 14,9 / 11,9 / 6,4% 2024 – [6]
Prosumatori (număr / MW) 359.378 / 4.019 MW 30.06.2026 – [7]
Neptun Deep – producția la platou ~8 mld. mc/an estimat T3 2027 – [5]
Rata de reciclare a deșeurilor municipale 12,4% 2023 ultimul loc în UE [8]
Deșeuri municipale generate 305 kg/loc. 2023 UE 510 kg [28]
Rata de returnare SGR 82% S1 2026 – [9]
Urși – cota preventivă + de intervenție 859 + 110/an 2026–2027 – [13]
Număr de exploatații agricole 2,859 mil. 2023 circa o treime din fermele UE [14][55]
Suprafața medie a unei exploatații 4,39 ha 2023 – [14]
Deficitul agroalimentar 4,9 mld. euro 2024 – [15]
Variația productivității muncii agricole −16,8% 2024 cel mai mare declin din UE [42]
Avansul APIA pentru plata de bază (BISS) ~101 €/ha campania 2026 – [51]

Idei de întrebări pentru chestionar

  1. Cum s-a schimbat factura ta la curent în ultimul an? — alegere unică (a scăzut / a rămas la fel / a crescut puțin / a crescut mult / nu plătesc eu factura / nu știu).
  2. În ultima iarnă, ai putut să îți încălzești locuința cât ai avut nevoie? — scală 1–5 (deloc – complet).
  3. În ultimul an, ai renunțat la alte cheltuieli (mâncare, medicamente) ca să plătești energia? — da/nu.
  4. Ai primit vreun ajutor de la stat pentru energie (voucher, ajutor de încălzire)? — alegere unică (da / am cerut dar nu am primit / nu am cerut, deși cred că aș fi eligibil / nu e cazul).
  5. Ai panouri solare pe casă sau ai luat în calcul să-ți pui? — alegere unică (am / plănuiesc / m-ar interesa, dar nu îmi permit / nu mă interesează / locuiesc la bloc).
  6. Cum apreciezi calitatea aerului în localitatea ta? — scală 1–5.
  7. Cât de des duci ambalajele de băuturi înapoi la magazin pentru garanție? — alegere unică (aproape mereu / uneori / rar / niciodată).
  8. În localitatea ta se colectează separat gunoiul (hârtie, plastic, sticlă)? — alegere unică (da, și funcționează / da, dar nu funcționează bine / nu / nu știu).
  9. În ultimii doi ani, ai fost afectat(ă) direct de un fenomen extrem (inundație, secetă, furtună, caniculă, lipsă de apă la robinet)? — alegere multiplă.
  10. Ai avut întreruperi ale apei potabile mai lungi de o zi în ultimul an? — da/nu.
  11. Cât de îngrijorat(ă) ești de schimbările climatice pentru zona în care trăiești? — scală 1–5.
  12. În zona ta, urșii (sau alte animale sălbatice) reprezintă o problemă pentru siguranță sau pentru gospodărie? — scală 1–5 (deloc – foarte mare).
  13. Tu sau familia ta lucrați pământ? — alegere unică (da, pentru consum propriu / da, și vindem / am pământ dat în arendă / nu).
  14. Dacă lucrezi în agricultură: cum s-a schimbat venitul tău din agricultură în ultimii doi ani? — scală 1–5 (a scăzut mult – a crescut mult).
  15. Când cumperi alimente, cât de des alegi produse românești? — scală 1–5.

Surse

  1. Electricity price statistics (S2 2025) — Eurostat Statistics Explained, 2026. https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Electricity_price_statistics
  2. Prețul energiei electrice pentru casnici, la un an de la liberalizare — HotNews, 26.07.2026. https://hotnews.ro/?p=2308334
  3. Inability to keep home adequately warm (ilc_mdes01) — Eurostat, date 2022–2025, consultat oct. 2026. https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/ilc_mdes01/default/table?lang=en
  4. Voucherele de energie, impact mult sub așteptări — Cotidianul, 2025/2026; Voucherul pentru energie se aplică și la gaze în 2026 — Alba24, 2026. https://www.cotidianul.ro/voucherele-de-energie-impact-mult-sub-asteptari/ ; https://alba24.ro/voucherul-pentru-energie-se-aplica-si-la-gaze-in-2026-ajutorul-se-va-deduce-direct-din-factura-anuntul-ministrului-energiei-1117219.html
  5. Neptun Deep avansează către prima producție de gaze preconizată în S1 2027 — comunicat Romgaz, BVB, 28.09.2026. https://m.bvb.ro/FinancialInstruments/SelectedData/NewsItem/SNG-Neptun-Deep-avanseaza-catre-prima-productie-de-gaze-preconizata-in-S1-2027/14FED
  6. Gross electricity production by fuel (nrg_bal_peh), România 2024 — Eurostat, consultat oct. 2026. https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/nrg_bal_peh/default/table?lang=en
  7. Câți prosumatori sunt în România (date ANRE la 30.06.2026) — StartupCafe, 2026. https://startupcafe.ro/romani-panouri-solare-cati-prosumatori-racordare-retelele-electrice-romania-105065
  8. Municipal waste statistics — Eurostat Statistics Explained, 2026. https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Municipal_waste_statistics
  9. Românii returnează 2,4 miliarde de ambalaje prin SGR; rata de colectare 82% — Wall-Street.ro, iulie 2026. https://www.wall-street.ro/articol/mediu/romanii-returneaza-24-miliarde-ambalaje-prin-sgr.html
  10. Un an de la inundațiile din Galați. Ce s-a schimbat? — Greenpeace România, sept. 2025. https://www.greenpeace.org/romania/articol/11620/un-an-de-la-inundatiile-din-galati-ce-s-a-schimbat/
  11. Cum a ajuns Salina Praid să fie inundată de un pârâu — Europa Liberă România, 08.06.2025. https://romania.europalibera.org/a/salina-praid-inundata-inchisa-locuitori-salrom-apele-romane-corund/33435593.html
  12. Running water supply restored after a week in Prahova and Dâmbovița, but still not potable — Romania Insider, dec. 2025. https://www.romania-insider.com/water-supply-resumed-prahova-dec-2025
  13. Nicușor Dan a promulgat noua lege privind urșii: 859 de exemplare pot fi împușcate preventiv — Euronews România, 05.10.2026. https://www.euronews.ro/articole/nicusor-dan-a-promulgat-noua-lege-privind-ursii-859-de-exemplare-pot-fi-impuscate-preventiv
  14. INS: numărul exploatațiilor agricole a scăzut cu 1% în 2023, la 2,859 milioane — Bursa (comunicat INS, ASA 2023), dec. 2024. https://www.bursa.ro/ins-numarul-exploatatiilor-agricole-a-scazut-cu-1-procente-in-2023-la-2-859-milioane-fata-de-2020-87503454
  15. INS: România are potențial agricol ridicat, dar importurile agroalimentare rămân mari — Newsweek România, 2026. https://newsweek.ro/actualitate/ins-romania-are-potential-agricol-ridicat-dar-importurile-de-produse-agro-alimentare-raman-mari
  16. Hotărârea în cauza C-638/18, Comisia/România (calitatea aerului, PM10 București) — Curtea de Justiție a UE, 2020. https://curia.europa.eu/juris/liste.jsf?num=C-638/18
  17. România riscă să ajungă la CJUE pentru neîndeplinirea țintelor de reciclare — Digi24. https://www.digi24.ro/digieconomic/macro/romania-risca-sa-ajunga-la-curtea-de-justitie-a-ue-pentru-neindeplinirea-tintelor-de-reciclare-bruxellesul-cere-masuri-urgente-109251
  18. Irigațiile în România (suprafețe ANIF) — Forbes România, dată neprecizată. https://www.forbes.ro/?p=66613
  19. Peste 2.500 MW noi de producție și stocare au intrat în sistem — Ziarul Profit (date Transelectrica), 20.08.2026. https://www.ziarulprofit.ro/romania-isi-umfla-muschii-in-energie-peste-2-500-mw-noi-de-productie-si-stocare-au-intrat-in-sistem/
  20. România traversează o explozie a numărului de prosumatori — TVR Info, 2026. https://tvrinfo.ro/romania-traverseaza-o-explozie-a-numarului-de-prosumatori-capacitatea-instalata-a-crescut-spectaculos-iar-productia-anuala-a-atins-aproape-9-la-suta-din-productia-totala-de-energie-electrica-a-tarii/
  21. Contractul pentru reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă a fost semnat — Capital, nov. 2024. https://www.capital.ro/contractul-pentru-reactoarele-3-si-4-de-la-cernavoda-a-fost-semnat-burduja-cel-mai-important-proiect.html
  22. Notă privind aprobarea în AGEA a Acordului acționarilor EnergoNuclear — Nuclearelectrica, apr. 2026; Legea privind acordul de sprijin pentru U3–U4 — Economedia. https://nuclearelectrica.ro/ir/wp-content/uploads/sites/3/2026/04/RO-Nota-aprobare-AGEA-a-Acordului-actionarilor-EN_.pdf ; https://economedia.ro/ministrul-energiei-a-fost-adoptata-legea-privind-aprobarea-semnarii-acordului-de-sprijin-pentru-unitatile-3-si-4-de-la-cernavoda-costul-estimat-este-de-7-miliarde-de-euro-unitatea-3-va-functiona.html
  23. The Doicești SMR project obtains the final investment decision — Nuclearelectrica, 12.02.2026; Mini-reactoare la Doicești, deocamdată unul singur — Economedia, feb. 2026. https://nuclearelectrica.ro/snn/en/2026/02/12/the-doicesti-small-modular-reactors-smr-project-obtains-the-final-investment-decision-and-enters-the-third-stage-of-development/ ; https://economedia.ro/breaking-oficial-romania-va-avea-mini-reactoare-nucleare-la-doicesti-deocamdata-unul-singur-ca-experiment.html
  24. România se așteaptă la o producție record de grâu în 2025; prețurile sunt însă mici — Capital, vara 2025. https://www.capital.ro/romania-se-asteapta-la-o-productie-record-de-grau-in-2025-cea-mai-mare-din-ultimii-30-de-ani-preturile-sunt-insa-mici.html
  25. Facturi mai mari la energie: prețul noilor oferte ar putea ajunge la 1,67 lei/kWh (analiză AEI) — Alba24, 2026. https://alba24.ro/facturi-mai-mari-la-energie-pretul-noilor-oferte-ar-putea-ajunge-la-167-lei-kwh-cat-ar-plati-in-plus-o-familie-1161501.html
  26. Probleme la Cernavodă: oprirea unității 2 se prelungește, reactorul 1 intră în revizie din 10 mai — Newsweek România, 2026. https://newsweek.ro/actualitate/probleme-la-cernavoda-oprirea-unitatii-2-se-prelungeste-iar-reactorul-1-intra-in-revizie-din-10-mai
  27. Programul Casa Verde Fotovoltaice eliminat din bugetul AFM pe 2026 — Capital, 12.05.2026. https://www.capital.ro/programul-casa-verde-fotovoltaice-eliminat-din-bugetul-afm-pe-2026-apce-critica-decizia-si-cere-reintroducerea-finantarii.html
  28. Municipal waste by waste management operations (env_wasmun) — Eurostat, consultat oct. 2026. https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/env_wasmun/default/table?lang=en
  29. România codașa Europei la reciclare; țara e dată în judecată de UE — Euronews România. https://www.euronews.ro/articole/romania-codasa-europei-la-reciclare-tara-noastra-este-data-in-judecata-de-ue-pent
  30. Lista localităților cu cea mai slabă calitate a aerului (Ordinul 2.761/2025) — Adevărul, 28.10.2025. https://adevarul.ro/stiri-interne/societate/lista-localitatilor-cu-cea-mai-slaba-calitate-a-2482816.html
  31. Ecopolis: poluarea cu PM2,5 și PM10 a depășit frecvent pragurile legale în București — Agerpres, 19.03.2025. https://agerpres.ro/social/2025/03/19/ecopolis-poluarea-cu-pm2-5-si-pm10-a-depasit-frecvent-pragurile-legale-in-bucuresti-in-2024--1432392
  32. Bucureștiul riscă un nou infringement din cauza poluării — Euronews România, 12.10.2024. https://www.euronews.ro/articole/bucurestiul-risca-un-nou-infringement-din-cauza-poluarii-primaria-capitalei-nu-a
  33. Tăieri ilegale; SUMAL și Inspectorul Pădurii — Greenpeace România / WWF România. https://www.greenpeace.org/romania/?p=2207 ; https://wwf.ro/taieri-ilegale/
  34. Salrom reduce numărul de angajați la Praid — Economedia, 2025/2026. https://economedia.ro/salrom-reduce-numarul-de-angajati-la-praid.html
  35. Cod portocaliu la Salina Praid după episoade de microseismicitate — Economedia, iulie 2026. https://economedia.ro/?p=363097
  36. Criza apei de la Paltinu putea fi prevenită — Capital, 27.01.2026; ANAR: „Toți factorii implicați știau” — Adevărul. https://www.capital.ro/criza-apei-de-la-paltinu-putea-fi-prevenita-deciziile-autoritatilor-au-afectat-aproximativ-100-000-de-persoane.html ; https://adevarul.ro/stiri-interne/evenimente/criza-apei-de-la-paltinu-putea-fi-evitata-anar-2491807.html
  37. La porumb și floarea-soarelui vor fi pierderi semnificative din cauza secetei — Agerpres, 17.07.2024. https://agerpres.ro/economic/2024/07/17/la-porumb-si-la-floarea-soarelui-vor-fi-pierderi-semnificative-din-cauza-secetei-avem-aproape-doua-m--1328614
  38. Articole pe tema DAJ Dolj (seceta amână semănatul, 15.10.2026; fonduri UE pentru fermieri, 26.06.2026; reducerea culturilor de primăvară, 05.03.2026) — Adevărul. https://adevarul.ro/tag/daj%20dolj
  39. Fechet: În „Sahara Olteniei” pierdem anual 1.000 de hectare de terenuri arabile — Economica.net, apr. 2024. https://www.economica.net/fechet-in-sahara-olteniei-pierdem-anual-1-000-de-hectare-de-terenuri-arabile_737710.html/amp
  40. Primarii pot împușca urșii care atacă oamenii — Gândul, 2026. https://www.gandul.ro/actualitate/primarii-pot-impusca-ursii-care-ataca-oamenii-si-gospodariile-deputatii-au-aprobat-textul-de-lege-20868748/amp
  41. Camera Deputaților a votat dublarea cotei de urși — G4Media, sept. 2026. https://www.g4media.ro/camera-deputatilor-a-votat-dublarea-cotei-de-ursi-ce-pot-fi-vanati-in-2026-legea-merge-la-promulgare-la-presedintele-nicusor-dan.html
  42. România înregistrează cel mai mare declin al productivității muncii agricole din UE — Economedia (date Eurostat 2024). https://economedia.ro/romania-inregistreaza-cel-mai-mare-declin-al-productivitatii-muncii-agricole-dintre-tarile-ue.html
  43. BCR: România, exportator net de materii prime, importator de alimente — Curs de Guvernare, 31.08.2026. https://cursdeguvernare.ro/bcr-analiza-deficit-comercial-alimente-romania-exportator-net-materii-prime-import-alimente.html
  44. Este agricultura profitabilă în România în 2026? — Capital, 2026; Fermierii așteaptă cele mai mari recolte din ultimii ani — TVR Info, iunie 2026. https://www.capital.ro/este-agricultura-profitabila-in-romania-in-2026-analiza-costuri-vs-venituri-pentru-fermieri.html ; https://tvrinfo.ro/fermierii-asteapta-cele-mai-mari-recolte-de-cereale-din-ultimii-ani/
  45. Seceta în Dolj (Apele Vii, Dăbuleni) — Euronews România, aug. 2025. https://www.euronews.ro/taguri/seceta/2
  46. Noul bilanț al inundațiilor din Galați — Europa Liberă România, sept. 2024. https://romania.europalibera.org/a/noul-bilant-al-inundatiilor-masive-din-judetul-galati-4-morti-2-disparuti-5400-de-case-afectate-si-un-druymnationa-inca-blocat/33120619.html
  47. ANIF investește peste 70 de milioane de euro în irigații în județul Iași (2025–2027) — BZI, 14.02.2026. https://www.bzi.ro/anif-investeste-peste-70-de-milioane-de-euro-in-infrastructura-de-irigatii-din-judetul-iasi-in-perioada-2025-2027-5471349
  48. Precizări MAE privind acordul UE–Mercosur — Curs de Guvernare, 13.01.2026. https://cursdeguvernare.ro/precizari-mae-explicatii-guvern-mercosur-comert-agricultura-proces-aprobare-romania.html
  49. Acordul UE–Mercosur: mandat de vot favorabil; Agricultura și Justiția se opun — Capital, 31.03.2026. https://www.capital.ro/acordul-ue-mercosur-mandat-de-vot-favorabil-pentru-ambasadorul-romaniei-ministerele-agriculturii-si-justitiei-se-opun.html
  50. Peste 200 de fermieri români la protestele de la Strasbourg împotriva acordului Mercosur — TVR Info, ian. 2026. https://tvrinfo.ro/peste-200-de-fermieri-romani-vor-participa-marti-la-strasbourg-la-protestele-indreptate-impotriva-acordului-mercosur/
  51. APIA începe pe 16 octombrie plata avansurilor — Alba24, oct. 2026. https://alba24.ro/apia-incepe-vineri-16-octombrie-campania-de-plati-in-avans-pentru-fermieri-ce-sume-se-acorda-pe-hectar-si-pe-cap-de-animal-1162738.html
  52. UE pregătește revenirea la cote pentru exporturile Ucrainei — Puterea, apr. 2025. https://www.puterea.ro/?p=475473
  53. Bogdan Ivan: gazul din Marea Neagră trebuie valorificat în România — Wall-Street.ro, 2026. https://www.wall-street.ro/articol/energie/bogdan-ivan-gazul-din-marea-neagra-trebuie-valorificat-in-romania.html
  54. Nicușor Dan a promulgat legea care permite intervenția rapidă împotriva urșilor — Spotmedia, oct. 2026. https://spotmedia.ro/stiri/mediu/nicusor-dan-a-promulgat-legea-care-permite-interventia-rapida-impotriva-ursilor-se-dubleaza-numarul-celor-care-pot-fi-impuscati
  55. Peste o treime dintre fermele agricole din UE se află în România — Profit.ro. https://profit.ro/povesti-cu-profit/agribusiness/peste-o-treime-dintre-fermele-agricole-din-ue-se-afla-in-romania-14473834
  56. Share of renewable energy in gross final energy consumption (nrg_ind_ren) — Eurostat, consultat oct. 2026. https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/nrg_ind_ren/default/table?lang=en