partidul.ai
Wiki
← Wiki

Securitate, media și încredere

Războiul de la graniță, apărarea, dezinformarea, presa și încrederea românilor în instituții, UE și NATO — cifre și tendințe 2025–2026.

Actualizat 17 octombrie 2026

Pe scurt

  • Războiul din Ucraina a ajuns fizic în România: în noaptea de 28–29 mai 2026, o dronă rusească Geran-2 a lovit un bloc de 10 etaje din Galați (2 răniți ușor, alte 2 persoane asistate, circa 70 de evacuați). Până atunci, fragmente de drone fuseseră găsite pe teritoriul României în 47 de incidente de la începutul războiului, 12 dintre ele în 2026 [1][2].
  • Cheltuielile de apărare: estimarea NATO pentru 2026 este de circa 2,43% din PIB, față de aproximativ 2,2% în 2025. Președinția vorbește de 3,7% din PIB pentru „apărare și securitate” cumulat, dar cifra folosește o definiție mai largă. Ținta asumată la Haga (2025) este 5% din PIB până în 2035, din care 3,5% pentru apărare propriu-zisă [3][4][5].
  • Prin programul european SAFE, România are acces la împrumuturi de circa 16,7 mld. euro, a doua cea mai mare alocare după Polonia. Acordul a fost semnat pe 12 mai 2026, iar un avans de circa 2,5 mld. euro a fost raportat în august 2026 [6][7].
  • În octombrie 2025, SUA au anunțat că nu mai înlocuiesc rotația unei brigăzi, cu efecte mai ales la baza Mihail Kogălniceanu. Reducerea este de circa 700–800 de militari, iar în România rămân aproximativ 1.000 de militari americani, potrivit MApN [8][9].
  • Încrederea în presă este la minimul istoric: 23% dintre români spun că au în general încredere în știri (Digital News Report 2026), locul 43 din 48 de țări. Televiziunea rămâne principala sursă pentru 58% dintre respondenți [10][11][12].
  • În indexul RSF 2026, România a urcat pe locul 49 din 180 (de pe 55 în 2025), cu statut „problematic”. Partidele au cheltuit în 2025 circa 117 mil. lei din subvenții publice pe „presă și propagandă”, adică 48% din subvențiile cheltuite [13][14].
  • Biserica (63,9%) și Armata (61,8%) sunt instituțiile cu cea mai mare încredere, urmate de Poliție (50%). Parlamentul este la coadă, cu 11,9% (INSCOP, ianuarie 2026) [15].
  • 73% dintre români consideră benefică apartenența la UE (Eurobarometrul PE, primăvara 2026) și 84,4% nu vor ieșirea din NATO. În schimb, doar 54,9% mai consideră Rusia vinovată de declanșarea războiului, față de 71,2% în mai 2022 [16][17][18].

Context

Din februarie 2022, România este stat de frontieră al NATO și al UE față de un război de mare intensitate. Granița cu Ucraina are circa 650 km, dintre care segmentul cel mai expus este cel de pe Dunăre, în dreptul porturilor ucrainene Izmail și Reni. Atacurile rusești asupra infrastructurii portuare ucrainene de pe Dunăre au dus, începând din 2023, la incursiuni repetate de drone și la fragmente căzute în județele Tulcea și, ulterior, Galați. Ca răspuns, Parlamentul a adoptat în februarie 2025 o lege care permite distrugerea sau neutralizarea dronelor ce intră neautorizat în spațiul aerian național. Legea a fost contestată la CCR de AUR, POT și S.O.S. România, declarată constituțională în martie și promulgată pe 19 mai 2025 [19].

Pe plan intern, alegerile prezidențiale din noiembrie 2024 au fost anulate de Curtea Constituțională pe 6 decembrie 2024. Decizia a urmat desecretizării unor documente prezentate în CSAT, care descriau o promovare masivă a candidatului Călin Georgescu pe TikTok, prin rețele de conturi coordonate, algoritmi de recomandare și promovare plătită. Documentele mai semnalau zeci de mii de tentative de atac cibernetic asupra infrastructurii electorale. Rusia a negat orice implicare, iar TikTok a negat orice tratament preferențial. Nu s-a stabilit public o legătură directă între campania lui Georgescu și actori statali ruși [20]. La alegerile reluate în mai 2025 a câștigat Nicușor Dan, cu aproximativ 54% din voturi în turul doi [21]. Comisia Europeană a deschis în decembrie 2024 o procedură formală împotriva TikTok în baza Regulamentului privind serviciile digitale (DSA). În ianuarie 2026, procedura era încă în curs, fără concluzii preliminare publice [22][23].

În noiembrie 2025, Parlamentul a adoptat Strategia Națională de Apărare a Țării 2025–2030, cu 314 voturi pentru și 43 împotrivă. Documentul numește războiul hibrid al Rusiei (atacuri cibernetice, dezinformare) și corupția printre amenințările majore [24].

Ce merge

Ancorare euro-atlantică și finanțare pentru apărare

  • Bugetul apărării crește constant. Estimările NATO arată o creștere de la circa 2,2% din PIB în 2025 la 2,43% în 2026 [3]. Pe termen lung, România s-a angajat la ținta NATO de 5% până în 2035, iar președintele a spus că termenul este „asumat” [5].
  • SAFE aduce bani ieftini pe termen lung. Împrumuturile au maturități de până la 45 de ani și 10 ani de grație. Din cele circa 16,7 mld. euro, aproximativ 4,2 mld. sunt alocate infrastructurii de transport cu rol militar (în special drumuri în Moldova), iar restul merge la apărare și securitate. Termenul de utilizare este 31 decembrie 2030 [6][7].
  • Baza Mihail Kogălniceanu (Constanța) se extinde. Proiectul, estimat la circa 2,5 mld. euro, ar urma să găzduiască până la circa 10.000 de militari și să se întindă pe aproximativ 2.800 ha. Este împărțit în etape, cu finalizare estimată în jurul anului 2040. Prima etapă, inclusiv o nouă pistă de circa 3,5 km, este în lucru [25].
  • Sprijinul public pentru NATO rămâne ridicat. În martie 2026, 84,4% dintre români nu doreau ieșirea din Alianță [17]. Apartenența la UE este văzută drept benefică de 73%, cu 6 puncte mai mult decât cu un an înainte. 74% văd UE drept „spațiu al stabilității” [16].

Serviciu militar voluntar

  • Legea nr. 5/2026, publicată în Monitorul Oficial pe 9 ianuarie 2026, introduce un stagiu militar voluntar de până la 4 luni. Stagiul este deschis femeilor și bărbaților de 18–35 de ani care nu au făcut serviciul militar și nu sunt deja în rezervă. Participanții primesc gratuit cazare, hrană, echipament și asistență medicală. La final primesc o indemnizație echivalentă cu trei câștiguri salariale medii brute (circa 27.000 lei brut) și trec în rezervă [26][27]. Pentru 2026, ministrul apărării a vorbit de 1.000–3.000 de locuri, în funcție de buget [27]. Nu am găsit un număr oficial de înscriși.

Încredere în unele instituții și în ceilalți oameni

  • Armata, Biserica și Poliția au constant cea mai mare încredere. Poliția a crescut de la 43,2% (iulie 2025) la 50% (ianuarie 2026) [15].
  • La încrederea în ceilalți oameni, Eurostat a plasat România pe primul loc în UE în 2024: 7,3 din 10, față de media UE de 5,8. Pe această dimensiune, tinerii români au cel mai ridicat nivel de încredere din Europa [28]. Rezultatul contrastează cu sondaje mai vechi, de tip World Values Survey, unde România apărea printre țările cu cea mai mică încredere interpersonală (circa 12% în 2017, la întrebarea dacă „majoritatea oamenilor sunt de încredere”) [29]. Diferența ține probabil de metodologie, așa că cifrele nu se pot compara direct.

Presa

  • Indexul RSF s-a îmbunătățit în 2026: locul 49, cu scorul 67,71, față de locul 55 și scorul 66,42 în 2025 [13].
  • Plata pentru știri online a crescut la 15% (+3 puncte) [10]. Unele redacții independente, precum Recorder, sunt printre cele mai consumate online. Radiodifuzorii publici sunt printre cele cinci branduri în care publicul are cea mai mare încredere [10][12].

Ce nu merge

Vulnerabilitate la frontiera estică

  • Dronele nu pot fi întotdeauna doborâte. La Galați, două avioane F-16 au decolat de la Fetești, dar MApN a explicat că drona nu a putut fi doborâtă pentru că a zburat prea jos, deasupra unei zone locuite, iar timpul disponibil a fost prea scurt. Alerta RO-Alert pentru Tulcea, Galați și Brăila a sosit cu doar câteva minute înainte de impact [2]. Pe 25 aprilie 2026, o altă dronă a lovit o gospodărie și un stâlp electric în Galați. Atunci, 315 locuitori au fost evacuați pe traseul transportului pentru detonare, iar peste 500 de consumatori au rămas temporar fără gaze [30]. În iunie 2026, o dronă cu încărcătură explozivă a fost găsită de un localnic la Rachelu (Luncavița, Tulcea), la circa două luni după ce intrase în țară [31].
  • Adăposturile sunt insuficiente. România are pe hârtie circa 5.770 de adăposturi de protecție civilă, publice și private. Un raport al Curții de Conturi din 2025 estimează că adăposturile special construite pot proteja doar 3,21% din populație (circa 612.000 de persoane), sau 5,19% dacă se includ metroul și subsolurile [32]. Raed Arafat (DSU) a admis public că numărul adăposturilor este mic și că multe nu sunt funcționale [32].
  • Reducerea trupelor americane. Decizia SUA a stârnit critici inclusiv în Congresul american. Oficialii români și NATO au prezentat-o drept o încetare a unei rotații, nu drept o retragere [8][9].
  • Cheltuieli raportate diferit. Cifra NATO (2,43%) și cea comunicată politic (3,7%, „apărare și securitate”) diferă substanțial. Asta face greu de urmărit cât se cheltuie efectiv pe capabilități militare [3][4].

Spațiul informațional

  • Încrederea în știri a scăzut la 23% (−3 puncte), cel mai jos nivel de la începutul măsurătorilor, în 2015. Media globală este de 37% [10][12]. Aproape jumătate dintre români (47%) evită uneori sau des știrile [10]. Doar circa 2 din 10 au încredere în informațiile de pe rețelele sociale, iar peste jumătate se declară îngrijorați de dezinformarea online [12].
  • Platformele sociale și video au devenit principala cale de acces la știri, depășind televiziunea și site-urile de știri [12].
  • Banii publici ajung la presă prin partide. În 2025, opt partide au primit 232 mil. lei subvenții și au cheltuit 244 mil. lei (inclusiv sume reportate). Dintre acestea, 117 mil. lei (48%) au mers la „presă și propagandă”. Expert Forum propune plafonarea acestor cheltuieli la 30% din subvenții [14]. Pentru primele șapte luni din 2026, EFOR a identificat 26,4 mil. lei cheltuiți de partide pe presă și propagandă, iar aproape 80% din valoarea contractelor a ajuns la doar trei firme [33]. ActiveWatch leagă scăderea României în indexul RSF din anii anteriori tocmai de creșterea subvențiilor pentru partide [13].
  • Narațiuni alternative despre război. Ponderea celor care consideră Rusia responsabilă pentru război a scăzut la 54,9% (ianuarie–februarie 2026), de la 71,2% în mai 2022. Directorul INSCOP pune scăderea pe seama războiului informațional [18].
  • Tinerii se informează mai ales de pe platforme. Un studiu World Vision din 2025, pe 1.178 de adolescenți de 14–19 ani, arată că 84,2% dintre cei care au TikTok îl accesează zilnic, în medie 2,5 ore pe zi. 41,6% dintre ei nu verifică informațiile văzute pe platformă, iar 43% le consideră în mare măsură credibile [34].
  • Alfabetizarea media rămâne slabă: în Media Literacy Index 2026 (Open Society Institute – Sofia), România este pe locul 31 din 41 de țări europene, în grupul inferior [35].

Încredere scăzută în instituțiile politice

  • Încrederea în Guvern era de 18,4%, în Parlament de 11,9%, în Justiție de 25,4% și în Președinție de 27,9% (INSCOP, ianuarie 2026) [15].

Diferențe regionale

  • Tulcea și Galați sunt județele cele mai expuse direct. Aici au avut loc aproape toate incidentele cu drone: localitățile de pe malul Dunării din fața Izmailului (zona Plauru–Ceatalchioi), Văcăreni, Rachelu/Luncavița și municipiul Galați (aprilie și mai 2026). Alertele RO-Alert vizează frecvent și Brăila [1][2][30][31]. În aceste zone, întrebările despre siguranța personală, alerte și adăposturi au relevanță directă.
  • Constanța găzduiește baza Mihail Kogălniceanu și a fost afectată direct de decizia americană din 2025. Tot aici, consulatul rus a fost închis după incidentul de la Galați [2][8].
  • Adăposturi: situația diferă de la oraș la oraș. Bucureștiul are metroul ca spațiu de adăpost suplimentar. În Cluj, din peste 200 de spații de protecție, doar 147 erau raportate ca funcționale [32]. Pe ansamblu, zonele rurale au foarte puține adăposturi special construite.
  • Percepții: în sondajul INSCOP din 2026, cei care cred că Rusia va ataca o țară europeană în următorii trei ani sunt ușor mai numeroși în mediul rural și la grupa de vârstă 30–44 de ani. Bucureștenii sunt cei mai sceptici că războiul se va încheia în 2026 [18].
  • Moldova istorică și Republica Moldova: circa 4,2 mld. euro din SAFE sunt alocați drumurilor din regiunea Moldova [6]. Peste Prut, PAS a obținut majoritatea absolută la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 (circa 50,2%, 55 de mandate din 101), pe fondul unor acuzații ample de interferență rusă [36]. Republica Moldova a urcat pe locul 31 în indexul RSF 2026, înaintea României [37].
  • Diaspora: este un public consumator în principal de știri online și de rețele sociale. Rolul ei în alegerile din 2024–2025 a fost intens dezbătut, dar nu am găsit date dedicate despre consumul de media al diasporei.

Ce s-a schimbat în 2025–2026

  • Februarie–mai 2025: a fost adoptată și promulgată legea care permite doborârea dronelor [19].
  • Mai 2025: alegerile prezidențiale au fost reluate. Expert Forum a avertizat asupra unei „industrii” de promovare politică prin rețele neautentice [21].
  • Iunie 2025: la summitul NATO de la Haga, aliații au adoptat ținta de 5% din PIB până în 2035 [5].
  • Septembrie 2025: PAS a câștigat alegerile parlamentare din Republica Moldova [36].
  • Octombrie 2025: SUA au anunțat încetarea rotației unei brigăzi, cu circa 700–800 de militari mai puțin, mai ales la Kogălniceanu [8][9].
  • Noiembrie 2025: Parlamentul a adoptat Strategia Națională de Apărare 2025–2030 [24].
  • Ianuarie 2026: a fost publicată legea stagiului militar voluntar [26]. Comisia Europeană a confirmat că ancheta DSA privind TikTok continuă [23].
  • Aprilie 2026: drone au căzut la Galați și Văcăreni (Tulcea), iar ambasadorul rus a fost convocat la MAE. Tot în aprilie, România a urcat pe locul 49 în indexul RSF [13][30].
  • Mai 2026: acordul SAFE a fost semnat pe 12 mai [7]. În aceeași lună, drona Geran-2 a lovit blocul din Galați. CSAT s-a reunit de urgență, consulul rus de la Constanța a fost declarat persona non grata și consulatul a fost închis. CSAT nu a decis invocarea articolului 4 NATO [2].
  • Iunie 2026: Digital News Report a consemnat încrederea în știri la minimul istoric, de 23% [10][12].
  • August 2026: a fost raportat avansul SAFE de circa 2,5 mld. euro [6].
  • Războiul din Ucraina: negocierile s-au blocat din martie 2026. Un armistițiu scurt intermediat de SUA în mai 2026 nu a rezistat. În septembrie 2026, oficiali ucraineni nu vedeau condiții pentru încetarea focului înainte de primăvara lui 2027 [38].

Dezbateri deschise

  • Cât și pe ce cheltuim pentru apărare. O parte a dezbaterii insistă că amenințarea de la graniță justifică accelerarea spre 3,5% din PIB și un calendar intermediar, mai devreme de 2035. Alții subliniază deficitul bugetar și cer ca banii să meargă la capabilități reale și industrie locală, nu la cifre contabile. Discuția include și ce intră în cei 1,5% pentru „securitate”, de exemplu infrastructura de transport [3][4][5][6].
  • Reguli de angajare pentru drone. Unii consideră că legea din 2025 nu este aplicată suficient de ferm. Alții, inclusiv MApN, invocă riscul pentru civili atunci când o dronă este doborâtă deasupra unei zone locuite. O dezbatere conexă privește achiziția rapidă de sisteme anti-dronă [2].
  • Prezența americană. Unii văd reducerea trupelor SUA ca pe un semnal de slăbire a angajamentului și cer o prezență europeană mai mare. Alții, inclusiv MApN și NATO, o descriu ca pe o ajustare normală a rotațiilor [8][9].
  • Serviciul militar. Unii consideră suficient modelul voluntar și plătit. Alții discută variante mai extinse de pregătire a populației, după modelul altor state din regiune. Nu există o propunere oficială de revenire la serviciul obligatoriu.
  • Reglementarea platformelor și libertatea de exprimare. Susținătorii unei aplicări ferme a DSA o văd ca pe o protecție a alegerilor. Criticii, inclusiv o parte a electoratului suveranist și unii comentatori internaționali, consideră anularea alegerilor din 2024 și moderarea conținutului drept forme de cenzură [20][22].
  • Banii publici pentru presă prin partide. ONG-uri precum Expert Forum și ActiveWatch cer plafonarea și transparentizarea contractelor de presă finanțate din subvenții. Partidele invocă nevoia de comunicare publică [13][14].
  • Educația media în școli: cât de sistematic ar trebui predată alfabetizarea media și cine răspunde de ea, școala, platformele sau statul.

Indicatori cheie

Indicator Valoare An Comparație UE (dacă există) Sursă
Cheltuieli de apărare (definiția NATO) ~2,43% din PIB (estimare) 2026 Lituania 5,33%, Polonia 4,68% [3]
Cheltuieli de apărare (definiția NATO) ~2,2% din PIB (2,17–2,19%, după sursă) 2025 — [3]
Apărare + securitate (declarație oficială) 3,7% din PIB 2026 țintă NATO 5% până în 2035 [4][5]
Alocare SAFE ~16,7 mld. euro 2026 a doua după Polonia [6][7]
Militari americani rămași după reducere ~1.000 oct. 2025 — [9]
Incidente cu fragmente de drone pe teritoriul RO 47 (din care 12 în 2026) 2022 – mai 2026 — [2]
Capacitate adăposturi special construite 3,21% din populație 2025 — [32]
Încredere în știri 23% 2026 media globală DNR 37% [10]
Plătesc pentru știri online 15% 2026 — [10]
Evită știrile uneori/des 47% 2026 — [10]
TV ca principală sursă de știri 58% 2026 — [12]
Index RSF libertatea presei locul 49/180 (67,71 p.) 2026 R. Moldova locul 31 [13]
Media Literacy Index locul 31/41 2026 — [35]
Subvenții partide cheltuite pe presă și propagandă 117 mil. lei (48%) 2025 — [14]
Încredere în Biserică / Armată / Poliție 63,9% / 61,8% / 50% ian. 2026 — [15]
Încredere în Parlament / Guvern 11,9% / 18,4% ian. 2026 — [15]
Încredere în ceilalți oameni (0–10) 7,3 2024 media UE 5,8 [28]
Apartenența la UE este benefică 73% primăvara 2026 media UE 74% [16]
Nu vor ieșirea din NATO 84,4% mar. 2026 — [17]
Consideră Rusia vinovată de război 54,9% (71,2% în mai 2022) ian.–feb. 2026 — [18]
Adolescenți care nu verifică informațiile de pe TikTok 41,6% 2025 — [34]

Idei de întrebări pentru chestionar

  1. „Cât de în siguranță te simți în localitatea ta în contextul războiului din Ucraina?” — scală 1–5 (deloc – foarte în siguranță).
  2. „În ultimul an, ai primit un mesaj RO-Alert legat de drone sau atacuri aeriene?” — da / nu / nu știu.
  3. „Știi unde se află cel mai apropiat adăpost de protecție civilă de locuința ta?” — da / nu / nu sunt sigur(ă).
  4. „Ai pregătit acasă o rezervă de urgență (apă, alimente, medicamente, documente)?” — da / parțial / nu.
  5. „Ai lua în considerare să participi tu (sau cineva din familie) la stagiul militar voluntar?” — alegere unică: da / poate / nu / nu e cazul (vârstă).
  6. „Cum ar trebui să evolueze cheltuielile României pentru apărare în următorii ani?” — alegere unică: să crească / să rămână la fel / să scadă / nu știu.
  7. „Cât de mult crezi că NATO ar apăra România în cazul unui atac?” — scală 1–5.
  8. „De unde afli cel mai des ce se întâmplă în țară?” — alegere multiplă: TV / site-uri de știri / Facebook / TikTok / YouTube / Instagram / WhatsApp sau Telegram / radio / presă tipărită / familie și prieteni.
  9. „Cât de multă încredere ai, în general, în știrile pe care le vezi?” — scală 1–5.
  10. „În ultima lună, ai dat peste o informație despre politică sau război despre care ai aflat ulterior că era falsă?” — da / nu / nu sunt sigur(ă).
  11. „Când vezi o informație surprinzătoare online, cât de des verifici dacă este adevărată?” — scală 1–5 (niciodată – de fiecare dată).
  12. „Ai plătit în ultimul an pentru acces la știri sau ai donat unei publicații?” — da / nu.
  13. „Câtă încredere ai în următoarele instituții: Armată, Biserică, Poliție, Justiție, Guvern, Parlament, presă?” — scală 1–5 pentru fiecare.
  14. „În general, ai spune că poți avea încredere în majoritatea oamenilor sau că trebuie să fii foarte atent(ă) cu ceilalți?” — alegere unică: majoritatea sunt de încredere / trebuie să fii atent(ă) / depinde.
  15. „Cum a influențat, pentru tine, apartenența României la UE viața de zi cu zi?” — scală 1–5 (foarte negativ – foarte pozitiv).

Surse

  1. Drone wreckage found in Romania for third time in two days — Ukrainska Pravda, 26.04.2026. https://www.pravda.com.ua/eng/news/2026/04/26/8031889/
  2. O dronă s-a prăbușit pe un bloc din Galați. Două persoane au fost rănite ușor. Precizările MApN — Digi24, 29.05.2026. https://www.digi24.ro/stiri/o-drona-s-a-prabusit-pe-un-bloc-din-galati-doua-persoane-au-fost-ranite-usor-precizarile-mapn-3790645
  3. Cât cheltuiesc țările europene pentru apărare în 2026: România alocă 2,43% din PIB — Euronews România, 15.10.2026 (pe baza estimărilor NATO); vezi și Capital.ro, „NATO a publicat noile estimări privind cheltuielile pentru apărare”, 2026. https://www.euronews.ro/articole/cat-cheltuiesc-tarile-europene-pentru-aparare-in-2026-romania-aloca-243percent-di ; https://www.capital.ro/nato-a-publicat-noile-estimari-privind-cheltuielile-pentru-aparare-cinci-state-ating-inca-din-acest-an-pragul-de-35-din-pib.html
  4. Nicușor Dan: România va cheltui 3,7% din PIB pentru apărare în 2026 — Spotmedia, 2026. https://spotmedia.ro/stiri/eveniment/nicusor-dan-romania-va-cheltui-37-din-pib-pentru-aparare-in-2026
  5. Concluziile summitului NATO de la Haga: Aliații, inclusiv România, promit 5% din PIB pentru apărare până în 2035 — Europa Liberă România, 25.06.2025. https://romania.europalibera.org/a/summitul-nato-de-la-haga-cheltuieli-mai-mari-pentru-aparare-rusia-declarata-amenintare-pe-termen-lung-/33454692.html
  6. România primește 2,5 miliarde EUR pentru apărare de la UE, prima tranșă din împrumutul SAFE de 16,7 miliarde EUR — StartupCafe, aug. 2026. https://startupcafe.ro/romania-primeste-25-miliarde-eur-pentru-aparare-de-la-ue-este-prima-transa-din-imprumutul-safe-de-167-miliarde-eur-105773
  7. Romania signs €16.7bn SAFE financing agreement with European Commission — bne IntelliNews, mai 2026. https://www.intellinews.com/romania-signs-16-7bn-safe-financing-agreement-with-european-commission-444426/
  8. NATO chief downplays US troop withdrawal, reaffirms commitment to Romania — bne IntelliNews, oct.–nov. 2025. https://www.intellinews.com/nato-chief-downplays-us-troop-withdrawal-reaffirms-commitment-to-romania-410042/
  9. US reaffirms commitment to Romania after announcing troop reduction — Romania Insider, oct. 2025; MApN, comunicat 29.10.2025 (via GlobalSecurity). https://www.romania-insider.com/usa-commitment-romania-troops-reduction-october-2025 ; https://www.globalsecurity.org/military/library/news/2025/10/mil-251029-ro-mnd01.htm
  10. Digital News Report 2026 — Romania (autor: Raluca-Nicoleta Radu, Universitatea din București) — Reuters Institute, iunie 2026. https://reutersinstitute.politics.ox.ac.uk/digital-news-report/2026/romania
  11. România, printre țările cu cea mai scăzută încredere în presă — Adevărul, 03.08.2026. https://adevarul.ro/stiri-interne/societate/romania-printre-tarile-cu-cea-mai-scazuta-2547142.html
  12. Consumul de știri în România: televiziunile rezistă, dar platformele sociale devin principalul canal de informare — Forbes România, 16.06.2026. https://www.forbes.ro/consumul-de-stiri-in-romania-televiziunile-rezista-dar-platformele-sociale-devin-principalul-canal-de-informare-506544
  13. Press freedom at lowest level in 25 years, Romania ranked 49th out of 180 — Romania Insider, 30.04.2026 (pe baza RSF World Press Freedom Index 2026). https://romania-insider.com/press-freedom-romania-april-2026
  14. Raport EFOR: aproape jumătate din subvențiile partidelor merg pe presă și propagandă — Spotmedia, 25.05.2026 (Expert Forum, „Finanțarea partidelor politice în 2025”). https://spotmedia.ro/stiri/politica/raport-efor-aproape-jumatate-din-subventiile-partidelor-merg-pe-presa-si-propaganda-cum-migreaza-banii-intre-psd-pnl-si-aur-infografice ; raport: https://epde.org/wp-content/uploads/2026/06/Finantarea_partidelor_2025EFOR.pdf
  15. Românii au cea mai mare încredere în Biserică și Armată. Sondaj INSCOP — Capital, 29.01.2026 (Barometrul INSCOP–Informat.ro, 12–15 ian. 2026, N=1.100). https://www.capital.ro/romanii-au-cea-mai-mare-incredere-in-biserica-si-armata-nicusor-dan-s-a-prabusit-sondaj-inscop.html
  16. Cum văd românii Uniunea Europeană în 2026 — rezultatele noului Eurobarometru — Știripesurse, 01.07.2026 (Eurobarometrul Parlamentului European, primăvara 2026, teren 9 apr.–4 mai 2026). https://www.stiripesurse.ro/cum-vad-romanii-uniunea-europeana-in-2026-rezultatele-noului-eurobarometru_3899639
  17. Sondaj INSCOP: câți români vor ieșirea din NATO și UE — Capital, martie 2026. https://www.capital.ro/sondaj-inscop-cati-romani-vor-iesirea-din-nato-si-ue-doar-179-dintre-romani-considera-romania-o-tara-foarte-sigura.html
  18. Ucraina – 4 ani de război. Sondaj INSCOP: doar 3 din 10 români cred că războiul se va încheia printr-un acord de pace — Agerpres, 24.02.2026 (INSCOP pentru New Strategy Center, 28 ian.–6 feb. 2026, N=1.100); vezi și TVR Info. https://agerpres.ro/2026/02/24/ucraina---4-ani-de-razboi-sondaj-inscop-doar-3-din-10-romani-cred-ca-razboiul-se-va-incheia-printr-u--1531159 ; https://tvrinfo.ro/sondaj-inscop-aproape-55-dintre-romani-cred-ca-rusia-este-vinovata-de-declansarea-razboiului-din-ucraina-in-scadere-fata-de-2022/
  19. Președintele interimar Ilie Bolojan a promulgat legea care permite doborârea dronelor în spațiul aerian românesc — G4Media, 19.05.2025; Europa Liberă, 19.02.2025. https://www.g4media.ro/presedintele-interimar-ilie-bolojan-a-promulgat-legea-care-permite-doborarea-dronelor-in-spatiul-aerian-romanesc-si-cea-privind-desfasurarea-pe-timp-de-pace-a-misiunilor-si-operatiilor-militare-pe-ter.html ; https://romania.europalibera.org/amp/legi-aparare-drone-misiuni/33320449.html
  20. Romanian court annuls presidential vote after claims of Russian interference — AP (via Anchorage Daily News), 06.12.2024. https://www.adn.com/nation-world/2024/12/06/romanian-court-annuls-presidential-vote-after-claims-of-russian-interference
  21. Romanians confront a deluge of online disinformation ahead of a presidential election rerun — AP, 27.04.2025; What’s at stake in Romania’s 2025 elections — CFR, 2025. https://www.washingtontimes.com/news/2025/apr/27/ahead-presidential-election-rerun-romanians-confront-deluge-online/ ; https://www.cfr.org/in-brief/whats-stake-romanias-2025-elections
  22. Uniunea Europeană a deschis procedura oficială pentru tragerea la răspundere a TikTok din cauza alegerilor din România — Antena 3, 17.12.2024. https://www.antena3.ro/politica/uniunea-europeana-a-deschis-procedura-oficiala-pentru-tragerea-la-raspundere-a-tiktok-din-cauza-alegerilor-din-romania-730840.html
  23. European Commission confirms investigation into Romania’s elections and TikTok’s interference is still ongoing — Agerpres, 27.01.2026. https://agerpres.ro/english/2026/01/27/european-commission-confirms-investigation-into-romania-s-elections-and-tiktok-s-interference-is-sti--1522513
  24. Parlament: Hotărârea pentru aprobarea Strategiei Naționale de Apărare a Țării a fost adoptată — Agerpres, 26.11.2025. https://agerpres.ro/politic/2025/11/26/parlament-hotararea-pentru-aprobarea-strategiei-nationale-de-aparare-a-tarii-a-fost-adoptata--1506438
  25. Apare un nou oraș în România. Va costa 2,5 miliarde de euro — Capital; Digi24, „Cea mai mare bază militară NATO din Europa va fi construită în România”, 2024; Playtech, 2026. https://www.capital.ro/oras-militar-extindere-baza-mihail-kogalniceanu.html ; https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/cea-mai-mare-baza-militara-nato-din-europa-va-fi-construita-in-romania-cu-27-miliarde-de-dolari-2728941
  26. Stagiul militar voluntar pentru tineri e oficial. Legea, promulgată de Nicușor Dan — Capital, ian. 2026. https://www.capital.ro/stagiul-militar-voluntar-pentru-tineri-e-oficial-legea-promulgata-de-nicusor-dan-ce-indemnizatie-primesc-voluntarii.html
  27. Ce spune ministrul Apărării Radu Miruță despre armata voluntară: „O să vedem dacă cei 27.000 de lei sunt suficient de atractivi” — Alba24, 2026. https://alba24.ro/ce-spune-ministrul-apararii-radu-miruta-despre-armata-voluntara-o-sa-vedem-daca-cei-27-000-de-lei-sunt-suficient-de-atractivi-1121284.html
  28. Eurostat: România, pe primul loc în UE la încrederea în ceilalți — G4Media/Edupedu, 02.12.2025 (date Eurostat 2024). https://www.g4media.ro/eurostat-romania-pe-primul-loc-in-ue-la-increderea-in-ceilalti-tinerii-romani-au-cel-mai-mare-nivel-de-incredere-din-europa.html
  29. Daniel David: Cum mai stăm cu încrederea? — Edupedu (date World Values Survey 2012, 2017). https://www.edupedu.ro/daniel-david-cum-mai-stam-cu-increderea-tot-mai-bine-dar-mai-avem-de-lucru/
  30. Russian drones, a recurring threat — Radio România Internațional, 27.04.2026. https://www.rri.ro/en/news-and-current-affairs/today-in-the-news/russian-drones-a-recurring-threat-id1010463.html
  31. Army says drone found by local near Danube Delta entered Romania back in April — Romania Insider, iunie 2026; Digi24, 30.06.2026. https://www.romania-insider.com/drone-found-local-near-danube-delta-june-2026
  32. Doar 600.000 de români pot fi salvați în adăposturile civile în caz de război — Newsweek România (pe baza raportului Curții de Conturi, 2025); G4Media, interviu Raed Arafat; Antena 3. https://newsweek.ro/actualitate/doar-600000-de-romani-pot-fi-salvati-in-adaposturile-civile-in-caz-de-razboi-raport-oficial ; https://www.g4media.ro/raed-arafat-despre-adaposturile-de-protectie-civila-numarul-lor-este-mic-multe-dintre-ele-nu-sunt-puse-la-punct-si-trebuie-puse-la-punct-seful-dsu-a-fi-pregatit-nu-i.html
  33. Unde se duc banii pe care partidele îi iau de la stat. 3 firme au încasat aproape 80% din contractele de presă — Spotmedia, sept. 2026 (monitorizare Expert Forum). https://spotmedia.ro/stiri/media/unde-se-duc-banii-pe-care-partidele-ii-iau-de-la-stat-3-firme-au-incasat-aproape-80-din-contractele-de-presa
  34. Mai mult de 8 din 10 adolescenți care au TikTok accesează zilnic platforma (studiul „Generația TikTok”, World Vision România) — Agerpres, 11.02.2025. https://agerpres.ro/economic/2025/02/11/mai-mult-de-8-din-10-adolescenti-care-au-tiktok-acceseaza-zilnic-platforma-sondaj--1421424
  35. Bulgaria was 34th and Romania was 31st in the Media Literacy Index in 2026 — EDMO, 2026. https://edmo.eu/edmo-news/bulgaria-was-34-and-romania-was-31st-in-the-media-literacy-index-in-2026/
  36. Alegeri parlamentare 2025 în Republica Moldova: partidul Maiei Sandu a obținut majoritatea absolută — BZI, 29.09.2025; Europa Liberă, live blog rezultate. https://www.bzi.ro/alegeri-parlamentare-2025-in-republica-moldova-partidul-maiei-sandu-a-obtinut-majoritatea-absoluta-in-parlament-opozitia-pro-rusa-contesta-rezultatul-si-cheama-la-proteste-5359711
  37. Why does Moldova rank better than Romania in terms of press freedom? — OBC Transeuropa, 11.06.2026. https://www.balcanicaucaso.org/en/cp_article/why-does-moldova-rank-better-than-romania-in-terms-of-press-freedom/
  38. Ukraine sees no conditions for Russia cease-fire before spring 2027 — Daily Sabah, sept. 2026. https://www.dailysabah.com/world/europe/ukraine-sees-no-conditions-for-russia-cease-fire-before-spring-2027/amp