partidul.ai
Wiki
← Wiki

Regiuni și județe

Cele 8 regiuni și 42 de județe în cifre: PIB, salarii, populație, emigrare, minorități, fonduri UE și autostrăzi. Pagină de referință pentru comparații.

Actualizat 17 octombrie 2026

Pe scurt

  • Diferențele regionale din România sunt printre cele mai mari din UE. În 2024, București-Ilfov avea un PIB pe locuitor de 188% din media UE (la paritatea puterii de cumpărare, PPS), al 7-lea cel mai mare nivel dintre regiunile UE. Nord-Est avea 48%, adică printre cele ~11 regiuni cele mai sărace din UE. Media României era 77% [1][18].
  • În 2023, PIB-ul pe locuitor al Bucureștiului (240.166 lei) era de 6,4 ori mai mare decât al Vasluiului (37.334 lei), județul cu cel mai mic nivel [10].
  • Salariul mediu net pe 2025 a fost de 5.266 lei la nivel național. Bucureștiul a avut 7.150 lei, Botoșaniul 4.059 lei. 35 de județe au fost sub media națională [8][9].
  • Între recensămintele din 2011 și 2021, populația a scăzut cu 5,3%. Caraș-Severin (−16,6%), Teleorman (−14,9%) și Hunedoara (−13,6%) au pierdut cel mai mult. Ilfov a crescut cu 39,6% [6].
  • Riscul de sărăcie sau excluziune socială a fost în 2025 de 39,8% în mediul rural, față de 13,7% în orașele mari. În UE, cifrele sunt aproape egale (21,4% față de 21,0%) [3].
  • La finalul lui 2025, România avea 1.268 km de autostradă. Regiunea Sud-Vest Oltenia nu avea niciun kilometru, iar Nord-Est avea 20 km, toți în județul Bacău [11].
  • Maghiarii sunt majoritari în Harghita (79,5% din populație) și Covasna (66,7%) și reprezintă aproape o treime din populația Mureșului (31,8%), conform recensământului din 2021 [7].

Context

Regiunile de dezvoltare au fost create în 1998. Ele corespund nivelului NUTS2 din statistica europeană, dar nu sunt unități administrative: nu au alegeri, buget propriu sau personalitate juridică. Fiecare are o Agenție pentru Dezvoltare Regională (ADR). În perioada 2021–2027, aceste agenții gestionează câte un program regional finanțat din fonduri UE. Unitățile administrative reale sunt cele 41 de județe și Municipiul București, cu consilii județene, prefecturi și servicii deconcentrate. Pentru o mare parte din statistici, Bucureștiul este tratat ca al 42-lea „județ”.

Decalajul de azi vine din mai multe surse. Industrializarea comunistă s-a concentrat în anumite orașe, iar după 1990 a urmat dezindustrializarea: minerit în Valea Jiului și Caraș-Severin, siderurgie la Hunedoara și Galați. Investițiile străine s-au dus mai ales în Vest, în Transilvania și în jurul Bucureștiului, și mai puțin în Moldova și în sud. Emigrarea în masă de după 2002 și 2007 a lovit mai puternic județele rurale. Creșterea economică după aderarea la UE a fost rapidă la nivel național: de la 69% din media UE în 2019 la 77% în 2024. Ea s-a concentrat însă în București și în câteva centre universitare și industriale (Cluj, Timiș, Brașov, Iași, Sibiu) [1].

Ce merge

  • Convergența cu UE continuă în toate regiunile. Între 2019 și 2024, fiecare regiune a crescut față de media UE: București-Ilfov de la 158% la 188%, Vest de la 70% la 78%, Nord-Vest de la 64% la 71%, Sud-Vest Oltenia de la 53% la 60%, Nord-Est de la 44% la 48% [1].
  • Câțiva poli regionali au atras populație. De la recensământul din 2021 până la 1 ianuarie 2026, populația rezidentă a crescut în Ilfov (+14,1%), Timiș (+3,4%), Cluj și Brașov (+3,3% fiecare), Iași (+2,8%), Sibiu (+2,2%) și Bihor (+1,3%) [5][6]. Aceleași județe au și cel mai scăzut șomaj înregistrat la finalul lui 2025: Timiș 1,0%, Cluj 1,5%, Bacău 1,6%, București și Ilfov 0,5% [15].
  • Sărăcia scade în regiunile cele mai afectate. În Nord-Est, rata riscului de sărăcie sau excluziune a coborât de la 38,7% (2023) la 30,3% (2025). În Vest, de la 27,6% la 20,2% [2].
  • Rețeaua de autostrăzi crește. De la 920 km în 2020 s-a ajuns la 1.268 km în 2025. Doar în 2025 s-au adăugat 131 km, mai ales pe A7 în Buzău și Vrancea, care au crescut împreună de la 79 la 164 km [11].
  • Contractarea fondurilor regionale 2021–2027 a avansat. Până în 2026, toate cele opt programe regionale aveau proiecte selectate în valoare egală sau mai mare decât alocarea UE (o „supracontractare” de 100–192%) [17].

Ce nu merge

  • Polarizarea în interiorul regiunilor. În Nord-Vest, PIB-ul pe locuitor al Clujului (122.656 lei) este de 2,3 ori mai mare decât al Bistriței-Năsăud (53.694 lei). În Sud-Muntenia, Prahova are 74.435 lei, iar Giurgiu 39.738 lei. Media unei regiuni ascunde adesea un județ-motor alături de județe care stagnează [10].
  • Moldova și sudul rămân fără autostradă. Conform datelor INS pentru 2025, Iași, Suceava, Botoșani, Neamț, Vaslui, Galați, Brăila, Tulcea, Teleorman, Olt, Dolj, Gorj, Mehedinți, Vâlcea, Maramureș, Satu Mare, Bistrița-Năsăud, Covasna, Harghita și Caraș-Severin nu au niciun kilometru de autostradă [11].
  • Depopularea accelerată a județelor periferice. Teleorman a pierdut 4,7% din populație între decembrie 2021 și ianuarie 2026, iar Brăila 4,1%. Pierderile vin din emigrare, sporul natural negativ și migrația internă [5][6].
  • Sărăcia rurală. Aproape 4 din 10 locuitori de la sate (39,8%) erau în 2025 în risc de sărăcie sau excluziune socială. Media UE este 21,4% [3].
  • Ocuparea. Rata de ocupare la vârsta de 20–64 de ani a fost în 2025 de 69,0%, față de 76,1% în UE. Pe regiuni, a variat între 61,7% în Sud-Vest Oltenia și 81,1% în București-Ilfov [4].
  • Absorbția inegală a fondurilor UE. Până în 2026, Nord-Est, regiunea cu cea mai mare alocare regională, declarase cheltuieli de doar 13,4% din alocare. Nord-Vest ajunsese la 33,9% [17].

Diferențe regionale

Tabloul pe regiuni (NUTS2)

Regiune Populație 1.01.2026 PIB/loc. PPS, % UE (2024) Salariu net 2025 (lei) Risc sărăcie/excluziune (2025) Rata ocupare 20–64 (2025) Autostradă (km, 2025)
București-Ilfov 2.333.293 188 6.877 13,6% 81,1% 149
Vest 1.672.324 78 5.068 20,2% 66,5% 253
Nord-Vest 2.549.783 71 5.022 27,5% 70,3% 87
Centru 2.297.888 71 4.886 24,1% 70,0% 203
Sud-Vest Oltenia 1.838.059 60 4.541 36,0% 61,7% 0
Sud-Est 2.322.127 59 4.468 38,0% 62,1% 238
Sud-Muntenia 2.813.125 55 4.749 27,5% 68,3% 318
Nord-Est 3.214.723 48 4.666 30,3% 69,1% 20
România 19.041.322 77 5.266 27,4% 69,0% 1.268

Surse: [1][2][4][5][8][11]. Media UE: risc de sărăcie/excluziune 21% (2025), rata de ocupare 76,1% (2025).

București-Ilfov. Cea mai bogată regiune din Europa Centrală și de Est după Praga, cu 188% din media UE în 2024 [1]. Cifra este „umflată” de faptul că PIB-ul se înregistrează unde se află sediul companiei, iar mulți dintre cei care lucrează acolo fac naveta din alte județe. În interiorul regiunii, Bucureștiul pierde populație spre Ilfov. Bucureștiul a scăzut cu 8,8% între recensăminte, Ilfov a crescut cu 39,6% între 2011 și 2021 și cu încă 14,1% până în 2026 [5][6]. Ilfov are PIB pe locuitor sub media națională (98%), pentru că o parte din locuitori lucrează în București. Expansiunea suburbană (Popești-Leordeni, Chiajna, Bragadiru, Voluntari) a depășit ritmul de construcție a infrastructurii: drumuri, școli, canalizare.

Vest. A doua regiune după PIB pe locuitor (78% din media UE). Este dominată de Timiș: 130% din media națională a PIB-ului pe locuitor, 5.823 lei salariu net, cel mai mic șomaj înregistrat din țară (1,0%) [8][10][15]. Arad are industrie de componente auto și acces direct pe A1 spre Ungaria. Hunedoara (−13,6% populație în 2011–2021) și Caraș-Severin (−16,6%, cea mai mare scădere din țară) sunt foste zone miniere și siderurgice în declin [6].

Nord-Vest. Cluj este al doilea pol economic al țării, cu 147% din media națională a PIB-ului pe locuitor, 6.263 lei salariu net și 1,5% șomaj [8][10][15]. Bihor (Oradea) crește. Bistrița-Năsăud, Maramureș, Satu Mare și Sălaj au salarii sub 4.500 lei. Regiunea avea doar 87 km de autostradă, pe A3 și A1 [11]. Sălaj, Satu Mare și Bihor au minorități maghiare importante (19–28%) [7].

Centru. Brașov (118% din media națională, 67% populație urbană) și Sibiu (109%) sunt județele cele mai dezvoltate. Harghita și Covasna, cu majoritate maghiară, au salarii de circa 4.200–4.250 lei, PIB pe locuitor de 70–73% din media națională și șomaj peste medie (5,2% și 6,5%) [8][10][15]. Mureș are cea mai mare pondere a romilor dintre județe (8,7%) [7].

Sud-Vest Oltenia. Singura regiune fără niciun kilometru de autostradă la finalul lui 2025; legătura Craiova–Pitești este drum expres [11]. Gorj are PIB pe locuitor peste media națională (111%) datorită producției de energie din cărbune. De aceea este vizat de Fondul pentru o Tranziție Justă, alături de Hunedoara. Mehedinți (9,1%) și Dolj (8,6%) au printre cele mai mari rate ale șomajului înregistrat [15]. Rata de ocupare a regiunii (61,7%) este cea mai mică din țară [4].

Sud-Est. Constanța (port, turism; 106% din media națională) contrastează cu Vrancea (57%), Galați (62%) și Buzău (65%) [10]. Regiunea are cea mai mare rată a riscului de sărăcie sau excluziune din țară (38,0% în 2025) [2]. Galați depinde istoric de combinatul siderurgic și are 6,5% șomaj. Brăila a pierdut 12,4% din populație între recensăminte [6][15]. Tulcea, cel mai mic județ ca populație (186.131 de locuitori), include Delta Dunării și comunitatea rușilor lipoveni (4,1%) [5][7].

Sud-Muntenia. Regiunea care înconjoară Bucureștiul, cu un contrast puternic între nord și sud. Argeș (Dacia, Mioveni) și Prahova au salarii de peste 5.000 lei. Teleorman, Giurgiu și Călărași au PIB pe locuitor între 48% și 61% din media națională [8][10]. Teleorman are cel mai mare șomaj înregistrat din țară (9,3%) și cea mai rapidă scădere a populației după 2021 (−4,7%) [5][15]. Dâmbovița este cel mai rural județ (doar 26,8% urban). Giurgiu este singurul județ în afară de Ilfov cu mai mulți rezidenți decât persoane cu domiciliul acolo, semn al mutărilor din București [5][14].

Nord-Est. Cea mai populată regiune (3,2 milioane) și cea mai săracă (48% din media UE în 2024) [1][5]. Iașiul, centru universitar, medical și IT, este singurul județ din regiune cu salariu peste media națională (5.355 lei) și are cea mai mare creștere a populației după 2021 (+2,8%; Suceava +0,9%) [5][8]. Vaslui are cel mai mic PIB pe locuitor din țară (45% din media națională) și 8,9% șomaj. Botoșani are cel mai mic salariu (4.059 lei) [8][10][15]. Regiunea avea în 2025 doar 20 km de autostradă, toți în Bacău [11]. A7 (Ploiești–Pașcani) și A8 (Târgu Mureș–Iași–Ungheni) sunt încă în construcție sau în pregătire.

Urban vs. rural

La 1 ianuarie 2026, 51,4% din populație locuia în mediul urban [5]. Ponderea variază de la 100% în București, 73% în Hunedoara și 67% în Brașov, la sub 33% în Dâmbovița, Giurgiu, Teleorman și Vrancea [5]. Diferența de bunăstare este mult mai mare decât media UE. Riscul de sărăcie sau excluziune era în 2025 de 13,7% în orașele mari, 24,3% în orașele mici și suburbii și 39,8% la sate [3]. Șomerii înregistrați sunt concentrați în județele rurale din sud și est.

Emigrare și Diaspora

Statisticile pe județe despre emigrare sunt imperfecte:

  • Emigranții temporari (estimare INS, 2025): 205.343 la nivel național, adică 10,8 la mia de locuitori. Ratele pe județe sunt apropiate între ele, pentru că sunt estimate prin modele statistice. Cele mai mari sunt în Caraș-Severin (13,0‰) și Teleorman (12,9‰), cea mai mică în Ilfov (6,8‰) [12].
  • Diferența dintre populația cu domiciliul în județ și populația rezidentă (1 ianuarie 2026) este un indicator orientativ: 21,6 milioane de persoane au domiciliul în România, dar doar 19,0 milioane locuiesc efectiv aici (−12%) [5][14]. Cele mai mari diferențe sunt în Vaslui (27%), Iași și Galați (câte 20–21%), București și Caraș-Severin (19%). Diferența nu înseamnă numai emigrare. Ea include și migrația internă (de exemplu, din București spre Ilfov) și, probabil, cetățeni ai Republicii Moldova cu acte românești înregistrate în județele de graniță; aceasta din urmă este o interpretare, nu o cifră oficială.
  • Emigranții definitivi (2025): 54.966, cu valori mari în Vaslui (14,4‰) și Iași (12,4‰) [13]. Acești emigranți reflectă schimbările oficiale de domiciliu în străinătate, nu toate plecările.

Minorități

La recensământul din 2021 s-au declarat 1.002.151 de maghiari (5,3% din populație, 6,0% dintre cei care și-au declarat etnia) și 569.477 de romi (3,0%). Pentru 13% din populație nu există informații despre etnie [7].

Maghiarii sunt concentrați în Harghita (79,5%), Covasna (66,7%), Mureș (31,8%), Satu Mare (28,3%), Bihor (20,4%), Sălaj (19,1%) și Cluj (11,6%). Alte comunități importante:

  • ucrainenii în Maramureș (5,7%);
  • turcii și tătarii în Constanța (circa 5% împreună);
  • rușii lipoveni în Tulcea (4,1%);
  • sârbii în Caraș-Severin (3,2%) și Timiș (1,0%);
  • romii, peste 6% în Mureș, Sălaj, Ialomița, Bihor și Călărași [7].

Ce s-a schimbat în 2025–2026

  • Date noi Eurostat (februarie 2026). București-Ilfov a urcat la 188% din media UE în 2024 (de la 181% în 2023). Nord-Est a ajuns la 48% (de la 47%). România per total a ajuns la 77% [1][18].
  • Salariile pe 2025 (INS, 2026). Media netă a crescut cu 6,2%, la 5.266 lei. Clasamentul pe județe a rămas practic neschimbat față de 2024: București, Cluj, Timiș, Iași, Ilfov în frunte; Botoșani, Teleorman, Vrancea, Bistrița-Năsăud, Vâlcea și Vaslui la coadă [8][9]. Din 2025, INS raportează salariile după noua clasificare CAEN Rev.3 [8].
  • Populația la 1 ianuarie 2026. 19.041.322 de locuitori, aproape la fel ca în 2025 (19.043.151), pentru că sporul natural negativ a fost compensat de soldul migrației [5][20]. Ilfov a câștigat circa 15.000 de locuitori într-un singur an. Teleorman a pierdut circa 4.600 [5]. Proiecția INS din iulie 2026 estimează o scădere la 15,6 milioane de locuitori până în 2080 [19].
  • Autostrăzi. 131 km noi în 2025. Cei mai mulți sunt pe A7 (Buzău–Focșani), în Buzău și Vrancea, plus tronsoane în Ilfov (A0), Argeș și Prahova [11].
  • Fondurile de coeziune. Programele regionale 2021–2027 au fost modificate în urma evaluării la jumătatea perioadei (versiuni adoptate între septembrie 2025 și februarie 2026) [16]. Cheltuielile declarate la nivelul tuturor programelor României reprezentau circa 32% din alocarea UE de circa 32 de miliarde de euro în ultimul set de date disponibil (2026) [17].

Dezbateri deschise

  • Regionalizarea. Unii susțin transformarea regiunilor de dezvoltare în unități administrative cu alegeri și buget propriu, pentru a gestiona investiții la scară mai mare. Alții se tem de costuri suplimentare, de o nouă birocrație și de dispute legate de reședințe și de configurația regiunilor, în special în zonele cu populație maghiară. Constituția definește România ca stat național unitar, iar o reformă ar putea necesita revizuirea ei.
  • Comasarea comunelor și reforma administrației locale. Pe fondul consolidării bugetare din 2025–2026 s-au discutat reducerea numărului de posturi din administrația locală și pragurile minime de populație pentru comune. Susținătorii invocă economii și capacitate administrativă mai bună. Criticii invocă depărtarea serviciilor publice de locuitorii satelor.
  • Polarizare sau convergență. O parte din economiști consideră că investițiile ar trebui concentrate în polii de creștere (Cluj, Iași, Timișoara, Brașov), care atrag apoi zonele din jur. Alții cer prioritizarea județelor rămase în urmă (Vaslui, Botoșani, Teleorman, Giurgiu), pentru a limita depopularea.
  • Infrastructura Moldovei și a sudului. Lipsa autostrăzilor în Nord-Est și Sud-Vest Oltenia este invocată frecvent ca explicație pentru lipsa investițiilor. Dezbaterea privește ritmul de finalizare a A7, A8 și A1 Sibiu–Pitești și sursele de finanțare (PNRR, fonduri de coeziune, buget de stat).
  • Măsurarea emigrării. Diferența de 2,6 milioane între populația cu domiciliu și cea rezidentă arată cât de imprecis cunoaștem câte persoane locuiesc efectiv în fiecare județ. Asta are efecte asupra alocării banilor publici, a numărului de consilieri locali și a listelor electorale.

Indicatori cheie

Indicator Valoare An Comparație UE (dacă există) Sursă
PIB/loc. PPS, București-Ilfov 188% din media UE 2024 locul 7 din ~240 de regiuni UE [1]
PIB/loc. PPS, Nord-Est 48% din media UE 2024 printre cele ~11 regiuni cele mai sărace din UE [1]
PIB/loc. PPS, România 77% din media UE 2024 UE = 100 [1]
Raport PIB/loc. București / Vaslui 6,4 ori 2023 – [10]
Salariu mediu net, maxim / minim 7.150 (București) / 4.059 lei (Botoșani) 2025 – [8]
Județe sub salariul mediu național 35 din 42 2025 – [9]
Populație rezidentă 19.041.322 1.01.2026 – [5]
Populație cu domiciliul în România 21.646.220 1.01.2026 – [14]
Scădere populație între recensăminte −5,3% 2011–2021 – [6]
Pondere urbană 51,4% 1.01.2026 – [5]
Risc sărăcie/excluziune, rural / orașe mari 39,8% / 13,7% 2025 UE: 21,4% / 21,0% [3]
Rata de ocupare 20–64 69,0% (61,7–81,1% pe regiuni) 2025 UE: 76,1% [4]
Autostrăzi 1.268 km 2025 – [11]
Maghiari / romi (recensământ) 5,3% / 3,0% 2021 – [7]
Cheltuieli declarate din programele regionale, min–max 13,4% (Nord-Est) – 33,9% (Nord-Vest) din alocare 2026 – [17]

Tabel pe județe

Note metodologice:

  • Populația este populația rezidentă la 1 ianuarie 2026 (INS, TEMPO POP105A) [5].
  • Variațiile pentru 2011–2021 se calculează între recensăminte (20 octombrie 2011 și 1 decembrie 2021) [6]. Variația 2021–2026 compară recensământul cu populația rezidentă la 1 ianuarie 2026.
  • Salariul este câștigul salarial mediu net lunar pe 2025 (INS, FOM106H) [8].
  • PIB/locuitor este PIB-ul regional pe locuitor în prețuri curente pe 2023, cel mai recent an disponibil pe județe (INS, CON103H) [10]. Procentul se raportează la media națională de 83.437 lei.
  • Șomajul din note este rata șomajului înregistrat la finalul anului 2025 [15]. Ponderile etnice provin din recensământul din 2021 [7]. Kilometrii de autostradă sunt cei din 2025 [11].
Județ Regiune Populație 1.01.2026 Var. 2011–2021 Var. 2021–2026 Salariu net 2025 (lei) PIB/loc. 2023 (lei; % RO) Notă
Alba Centru 324.901 −4,8% −0,3% 4.560 77.329 (93%) 77 km autostradă (A1, A10); industrie la Alba Iulia, Sebeș, Aiud
Arad Vest 410.058 −4,8% 0,0% 4.544 75.733 (91%) A1 spre Ungaria (64 km); industrie de componente auto
Argeș Sud-Muntenia 561.864 −6,9% −1,4% 5.002 71.678 (86%) Dacia Mioveni; A1 București–Pitești
Bacău Nord-Est 590.169 −2,4% −1,9% 4.770 55.888 (67%) singurii 20 km de autostradă din Nord-Est; șomaj 1,6%
Bihor Nord-Vest 558.623 −4,2% +1,3% 4.468 65.011 (78%) Oradea în creștere; maghiari 20,4%, romi 6,7%
Bistrița-Năsăud Nord-Vest 298.129 +3,4% +0,7% 4.130 53.694 (64%) unul dintre cele mai mici salarii; fără autostradă
Botoșani Nord-Est 386.529 −4,8% −1,6% 4.059 39.756 (48%) cel mai mic salariu din țară; fără autostradă
Brașov Centru 564.632 −0,5% +3,3% 5.272 98.210 (118%) 67% populație urbană; industrie și turism; pol în creștere
Brăila Sud-Est 269.804 −12,4% −4,1% 4.222 60.183 (72%) a doua cea mai rapidă scădere a populației după 2021
Buzău Sud-Est 393.136 −10,2% −2,9% 4.290 54.626 (65%) A7 extinsă în 2025 (78 km)
Caraș-Severin Vest 240.283 −16,6% −2,6% 4.291 67.578 (81%) cea mai mare scădere în 2011–2021; sârbi 3,2%; fără autostradă
Călărași Sud-Muntenia 277.347 −7,6% −2,2% 4.314 41.732 (50%) A2 (104 km); agricultură; romi 6,2%
Cluj Nord-Vest 701.564 −1,7% +3,3% 6.263 122.656 (147%) al doilea salariu din țară; IT, universități; șomaj 1,5%
Constanța Sud-Est 656.512 −4,1% +0,1% 4.786 88.266 (106%) port maritim; turci și tătari circa 5%
Covasna Centru 199.596 −4,8% −0,2% 4.221 58.822 (70%) maghiari 66,7%; șomaj 6,5%
Dâmbovița Sud-Muntenia 475.812 −7,6% −0,7% 4.493 55.973 (67%) cel mai rural județ (26,8% urban)
Dolj Sud-Vest Oltenia 594.523 −9,3% −0,8% 4.822 64.233 (77%) Craiova, industrie auto; șomaj 8,6%; fără autostradă
Galați Sud-Est 486.387 −7,3% −2,1% 4.468 51.317 (62%) dependență istorică de siderurgie; șomaj 6,5%
Giurgiu Sud-Muntenia 258.793 −6,9% −1,2% 4.674 39.738 (48%) navetă spre București; mai mulți rezidenți decât domiciliați
Gorj Sud-Vest Oltenia 306.938 −7,9% −2,5% 4.551 92.352 (111%) energie din cărbune; vizat de tranziția justă
Harghita Centru 292.267 −6,1% +0,1% 4.249 60.702 (73%) maghiari 79,5%; fără autostradă
Hunedoara Vest 349.011 −13,6% −3,5% 4.220 66.649 (80%) Valea Jiului, declin minier; 73% urban
Ialomița Sud-Muntenia 247.409 −8,5% −1,4% 4.248 52.211 (63%) agricultură; romi 6,4%; șomaj 5,9%
Iași Nord-Est 781.948 −1,5% +2,8% 5.355 69.160 (83%) pol universitar și IT; fără autostradă
Ilfov București-Ilfov 619.461 +39,6% +14,1% 5.317 81.987 (98%) cea mai rapidă creștere (suburbanizare); PIB subestimat din cauza navetei
Maramureș Nord-Vest 451.086 −5,5% −0,3% 4.315 58.604 (70%) ucraineni 5,7%; fără autostradă
Mehedinți Sud-Vest Oltenia 226.429 −11,7% −3,4% 4.216 62.108 (74%) șomaj 9,1%; depopulare accentuată
Mureș Centru 519.813 −5,9% +0,3% 4.776 65.854 (79%) maghiari 31,8%, romi 8,7% (cea mai mare pondere); A3 52 km
Neamț Nord-Est 444.666 −3,5% −2,1% 4.268 52.030 (62%) 35% urban; fără autostradă
Olt Sud-Vest Oltenia 372.181 −12,2% −2,9% 4.644 49.086 (59%) industria aluminiului (Slatina); scădere demografică mare
Prahova Sud-Muntenia 683.460 −8,9% −1,7% 5.122 74.435 (89%) rafinare și industrie; A3 și A7 (61 km)
Satu Mare Nord-Vest 330.046 −4,0% −0,2% 4.274 57.086 (68%) maghiari 28,3%; fără autostradă
Sălaj Nord-Vest 210.335 −5,4% −0,9% 4.460 63.620 (76%) maghiari 19,1%, romi 7,9%; șomaj 6,4%
Sibiu Centru 396.679 −2,3% +2,2% 5.274 90.880 (109%) industrie și turism; A1 (68 km)
Suceava Nord-Est 648.164 +1,2% +0,9% 4.283 44.789 (54%) șomaj 6,7%; fără autostradă
Teleorman Sud-Muntenia 308.440 −14,9% −4,7% 4.066 50.923 (61%) cel mai mare șomaj (9,3%); cea mai rapidă scădere după 2021
Timiș Vest 672.972 −4,8% +3,4% 5.823 108.564 (130%) al treilea salariu; cel mai mic șomaj din țară (1,0%)
Tulcea Sud-Est 186.131 −9,3% −3,7% 4.322 69.000 (83%) cel mai mic județ ca populație; Delta Dunării; lipoveni 4,1%
Vaslui Nord-Est 363.247 −5,3% −3,1% 4.160 37.334 (45%) cel mai mic PIB pe locuitor; șomaj 8,9%
Vâlcea Sud-Vest Oltenia 337.988 −8,0% −1,1% 4.138 63.852 (77%) salariu printre cele mai mici; fără autostradă
Vrancea Sud-Est 330.157 −1,5% −1,5% 4.114 47.862 (57%) A7 (86 km, majoritatea din 2025); 33% urban
Municipiul București București-Ilfov 1.713.832 −8,8% −0,2% 7.150 240.166 (288%) cel mai mare salariu; șomaj 0,5%; pierde populație spre Ilfov
România – 19.041.322 −5,3% −0,1% 5.266 83.437 (100%) –

Idei de întrebări pentru chestionar

  1. „Cum ai descrie evoluția localității tale în ultimii 5 ani?” — scală 1–5 (s-a înrăutățit mult … s-a îmbunătățit mult).
  2. „Locuiești în mediul urban sau rural?” — alegere unică (municipiu reședință de județ / alt oraș / comună / sat aparținător).
  3. „În ultimii 2 ani, cineva din familia ta apropiată a plecat să lucreze sau să locuiască în străinătate?” — da/nu.
  4. „Te gândești să te muți din județul tău în următorii 3 ani?” — alegere unică (nu / da, în alt județ / da, în străinătate / nu știu).
  5. „Dacă te-ai muta, care ar fi principalul motiv?” — alegere unică (salarii / locuri de muncă / școli și universități / servicii medicale / familie / infrastructură / altul).
  6. „Cât timp îți ia, de obicei, drumul până la locul de muncă sau școală?” — alegere unică (sub 15 min / 15–30 / 30–60 / peste 60 min / nu fac naveta).
  7. „Cât de mulțumit(ă) ești de drumurile și transportul dintre localitatea ta și reședința de județ?” — scală 1–5.
  8. „Cât de departe se află cel mai apropiat spital unde ai merge pentru o urgență?” — alegere unică (sub 15 min / 15–30 / 30–60 / peste o oră).
  9. „În localitatea ta, ai observat proiecte finanțate din fonduri europene în ultimii 5 ani?” — alegere unică (da, mai multe / da, unul sau două / nu / nu știu).
  10. „Câte oportunități de muncă potrivite pregătirii tale există în județul tău?” — scală 1–5 (deloc … foarte multe).
  11. „Crezi că județul tău primește o parte corectă din investițiile publice, comparativ cu alte județe?” — scală 1–5 (mult mai puțin decât merită … mult mai mult decât merită).
  12. „Ce ar îmbunătăți cel mai mult viața în localitatea ta?” — alegere multiplă, maximum 3 (autostradă/drumuri / locuri de muncă / spital/medici / școli / apă-canalizare / transport public / locuințe accesibile / altceva).
  13. „Gospodăria ta este racordată la rețeaua publică de apă și canalizare?” — alegere unică (ambele / doar apă / niciuna / nu știu).
  14. „Cât de bine se înțeleg, în opinia ta, comunitățile etnice din județul tău?” — scală 1–5.
  15. „Ai fi de acord ca regiunile de dezvoltare să devină unități administrative cu conducere aleasă?” — scală 1–5 (deloc de acord … total de acord), cu opțiunea „nu știu”.

Surse

  1. Regional gross domestic product (PPS per inhabitant in % of the EU27 average) by NUTS 2 regions, tabelul nama_10r_2gdp — Eurostat, actualizat 10 februarie 2026. https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/nama_10r_2gdp/default/table
  2. Persons at risk of poverty or social exclusion by NUTS regions, tabelul ilc_peps11n — Eurostat, date 2023–2025. https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/ilc_peps11n/default/table
  3. Persons at risk of poverty or social exclusion by degree of urbanisation, tabelul ilc_peps13n — Eurostat, date 2024–2025. https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/ilc_peps13n/default/table
  4. Employment rates by NUTS 2 regions (20–64 de ani), tabelul lfst_r_lfe2emprtn — Eurostat, date 2024–2025. https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/lfst_r_lfe2emprtn/default/table
  5. POP105A – Populația rezidentă la 1 ianuarie pe medii de rezidență, regiuni și județe — INS, TEMPO-Online, date 2025–2026. http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table?matCode=POP105A
  6. RPL 2021, Tabelul 1.01 – Populația la recensămintele din 1948–2021, pe medii de rezidență și județe — INS, mai 2023. https://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2023/05/Tabel-1.01.xls
  7. RPL 2021, Tabelul 2.01 – Populația după etnie la recensămintele din 1930–2021, pe județe — INS, iunie 2023. https://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2023/06/Tabel-2.01.xls
  8. FOM106H – Câștigul salarial nominal mediu net lunar (CAEN Rev.3), pe regiuni și județe — INS, TEMPO-Online, actualizat 18 septembrie 2026. http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table?matCode=FOM106H
  9. Prăpastia salarială din România. Cum arată topul câștigurilor salariale în 2025 — Wall-Street.ro, 2026. https://www.wall-street.ro/articol/economie-and-finante/prapastia-salariala-din-romania-cum-arata-topul-castigurilor-romanilor-in-2025
  10. CON103H – PIB regional pe locuitor, prețuri curente (CAEN Rev.2, SEC 2010) — INS, TEMPO-Online, actualizat 23 februarie 2026. http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table?matCode=CON103H
  11. TRN139A – Lungimea drumurilor publice pe categorii și tipuri de acoperământ, pe județe — INS, TEMPO-Online, actualizat 20 mai 2026. http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table?matCode=TRN139A
  12. POP320C – Emigranți temporar pe medii de rezidență, regiuni și județe — INS, TEMPO-Online, actualizat 9 septembrie 2026. http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table?matCode=POP320C
  13. POP309A – Emigranți definitivi pe județe de plecare — INS, TEMPO-Online, actualizat 2 iunie 2026. http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table?matCode=POP309A
  14. POP107D – Populația după domiciliu la 1 ianuarie, pe județe și localități — INS, TEMPO-Online, actualizat 2 octombrie 2026. http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table?matCode=POP107D
  15. SOM103A – Rata șomajului (înregistrat), pe regiuni și județe — INS, TEMPO-Online, date 2025. http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table?matCode=SOM103A
  16. 2021-2027 Planned finances detailed (programele regionale România) — Comisia Europeană, Cohesion Open Data, versiuni de program 2025–2026. https://cohesiondata.ec.europa.eu/d/hgyj-gyin
  17. 2021-2027 Finances Detailed Planned vs Implemented (timeseries), ciclul de raportare 2026-08 — Comisia Europeană, Cohesion Open Data, 2026. https://cohesiondata.ec.europa.eu/d/3git-md5z
  18. Zona București-Ilfov este una dintre regiunile cu cel mai mare PIB pe cap de locuitor din UE — Euronews România, 2026. https://www.euronews.ro/articole/zona-bucuresti-ilfov-este-una-dintre-regiunile-cu-cel-mai-mare-pib-pe-cap-de-locu
  19. Populația României ar urma să scadă la 15,633 milioane de locuitori în 2080 – proiecție INS — Agerpres, 10 iulie 2026. https://agerpres.ro/social/2026/07/10/populatia-romaniei-ar-urma-sa-scada-la-15-633-milioane-de-locuitori-in-2080-proiectie-ins--1574943
  20. Populația României, în scădere la 1 ianuarie 2025. Îmbătrânirea, tot mai accentuată — Cotidianul, 2025. https://www.cotidianul.ro/?p=915129